Mihai Eminescu: “Definirea unor obiective – fie prin pactul fiscal sau alte exigenţe ale Europei – duc după dogma Bruxelles-ului, în ultimă instanţă, la subdezvoltare”

Cu impresionantul ei patrimoniu cultural cu tot, Europa traversează o criză economică al cărei sfârşit încă nu se arată. Nici zestrea culturală şi istoria popoarelor europene nu rămân scutite de asprimea crizei şi transformă bijuterii ale culturii universale în gaj pentru Fondul Monetar. Am putea aşadar chiar să ne considerăm fericiţi că, din patrimoniul nostru cultural, Eminescu nu este un Acropole clădit din piatră, ci din cuvinte şi idei, care,după ce a mai trecut şi tăvălugul lui Patapievici peste el, ar fi fost girat finanţei mondiale.

Expresia tocită de „intrare în Europa” redă un fenomen politic mult mai vechi decât procesul actual de integrare a României în UE. Graţie preocupării eminesciene cu modelul şi consecinţele integrării României în structurile europene ale secolului al XIX-lea, comemorându-i ziua sa de naştere, dăm măcar dovadă de maturitate în dezbaterea subiectului „Europa”, chiar dacă suntem codaşii actualului clasament de integare.

Spre deosebire de subiectele universale din poezia sa, gazetarul Eminescu este, în privinţa gândirii economice, arhitectul uitat al unui răspuns românesc în plin asediu economic strain asupra tânărului stat român. Oarecum firesc ca frământările sentimentale ale acestui mult prea sensibil suflet al neamului puse în versuri să fie probleme nerezolvabile ale omenirii, însă de neconceput este ca România să revină astăzi în relaţie cu Europa, pe cale politică şi economică, la problemele de fond de acum mai bine de un secol.În opinia lui Eminescu, preţul plătit de către tânărul stat pentru suveranitatea dobândită la Conferinţa de la Berlin în 1878 a însemnat concesii economice păguboase şi renunţarea la dreptul naţional asupra Dunării. Replica lui Eminescu din vârf de condei la asaltul marilor puteri asupra economiei naţionale – similar de altfel cu destinul României din zilele noastre – este totodată şi o călăuză pentru a înţelege mai bine interesele Europei, dacă nu şi o obligaţie morală de a reformula în memoria sa azi un răspuns românesc. Născut, între altele, din ambiţia lui Bismarck şi mutilat pentru cerşit şi conceput pentru a servi penetraţiei industriale austro-ungare şi germane, statul naţional român a rămas cu handicapul subdezvoltării, numit în termeni tehnici „dezvoltare naturală”.

Diferit de alţi junimişti, Eminescu nu a popularizat cu insistenţă cultura, filozofia sau economia germană fără a ţine cont şi de particularităţile româneşti în asimilarea unor modele străine de dezvoltare economică. Şcoala veche germană şi întregul curent de idei de formaţiune germană se bazează pe principii evoluţioniste de dezvoltare organică şi respinge orice formulă naţională, care ar încălca mersul natural al istoriei prin acte arbitrare, precum revoluţii sau intervenţii ale statului în economie. Şi Eminescu este adeptul acestui model al dezvoltării societăţii moderne pe cale evolutivă, dar nu fără a-i da o conotaţie românească. Marea popularitate a principalilor autori germani ai vechii şcoli eonomice, contemporani ai lui Eminescu, precum Fridrich List, Karl Knies sau Gustav Schmoller, şi orientarea lor naţionalistă îi fac să fie printre autorii preferaţi ai gânditorului român. În rafinarea ideilor lui List, interesul naţional al românilor a stat desigur pentru Eminescu mai presus decât naţionalismul german, trecând cu vederea peste maliţiozitatea lui List faţă de România. Nici că Dunarea ar fi pentru nemţi precum Nilul pentru egipteni şi nici că spaţiul german se întinde de la Helgoland la gurile Dunării nu au dat curs unei polemici din partea lui Eminescu vizând conceptul de imperialism continental german propagat de List. A-l aplica însă pe List, Eminescu recomanda pentru propăşirea economiei româneşti un protecţionism economic la scară mai mică, la nivelul României, tocmai pentru a asigura meşteşugului autohton şi agriculturii o posibilitate de dezvoltare organică şi firească. Europa visată de List este astăzi un mare spaţiu economic structurat la nivel intern după principii de liber-schimb şi diviziune a muncii, dar şi protecţionism faţă de exterior. Ironia soartei însă este că ceea funcţionează pe scară europeană în favoarea Germaniei este identic cu ceea ce nu rezonează pentru România pe aceeaşi scară.

Eminescu nu ar fi agreat nici astăzi integrarea României în UE în maniera unui import brut de principii şi „forme fără fond”, ci ar fi sugerat implementarea aceluiaşi mecanism de piaţă aplicat cu succes în cadrul Europei, în favoarea centrului şi în detrimentul periferiei. De ce nu ar fi valabil, în interiorul frontierelor României, sub protecţia unui zid vamal pentru dezvoltarea agriculturii şi industriei, ceea ce este valabil pentru List prin definirea teritorială a unui univers european german. Eminescu ne-ar fi avertizat să nu confundăm politica mercantilă a Bruxelles-ului cu liberalismul politic şi orientarea culturală a României spre Occident.

Ceea ce este şi astăzi un pivot al economiei de succes germane în concepte telelogice de subordonare a statului sub principii canonice şi propensiuni de universalitate se prezintă pe aceeaşi linie de continuitate cu privaţiunile austerităţii. Definirea unor obiective – fie prin pactul fiscal sau alte exigenţe ale Europei – duc după dogma Bruxelles-ului, în ultimă instanţă, la subdezvoltare.

A înţelege mesajul lui Eminescu înseamna a ne cunoaşte un interes naţional,articulat după o paradigmă de succes, fiind creatori ai unui drum românesc de propăşire în Europa şi mai puţin un ingredient în reţeta altora. (autor: Radu Golban – sursa: cotidianul.ro)

Ce se intampla insa in Romania? — Misiunea comună a FMI, CE şi BM vine în România pentru a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului stand-by

Misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale începe marţi, 15 ianuarie, a şaptea şi a opta evaluare a acordului Stand By cu România.

În cadrul vizitei, programată să se deruleze până pe 29 ianuarie, vor fi analizate subiecte precum evoluţiile recente ale economiei româneşti şi bugetul pe 2013.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, duminică seară, la Realitatea TV, că speră ca în prima săptămână a misiunii să fie încheiate discuţiile pe buget, astfel încât acesta să fie trimis în Parlament.

‘Bugetul intenţionăm să îl adoptăm în săptămâna 21-25 ianuarie în Guvern şi să îl trimitem în Parlament. Sperăm cât mai devreme în februarie să devină lege. Sunt zone diferite de discuţie cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Unele sunt discuţii pe buget şi altele pe reforme structurale. Discuţiile pe buget au început deja cu FMI şi Comisia Europeană. Săptămâna trecută am organizat trei audio-conferinţe cu Bruxelles-ul şi Washington-ul şi s-au făcut progrese considerabile pe marginea proiectului de buget. Sperăm ca în prima din cele două săptămâni ale misiunii comune FMI, CE şi BM în România să putem să finalizăm discuţiile pe buget, astfel încât săptămâna imediat următoare, cu FMI încă aici, să trimitem acest proiect de lege în Parlament’, a spus Voinea.

El a subliniat că bugetul pentru 2013 nu este unul de austeritate, ci este un buget de dezvoltare.

‘Am avut un deficit bugetar foarte mare ce trebuia redus. Există discuţii privind metodele prin care putea fi redus. În 2010 şi 2011 a fost redus pe seama nivelului de trai al populaţiei. În 2012 s-a continuat reducerea deficitului de către Guvernul Ponta, dar nu pe seama nivelului de trai, dimpotrivă acesta s-a îmbunătăţit, ci pe seama reducerii investiţiilor ineficiente şi a pierderilor. În 2013 nu este un buget de austeritate ci este un buget de dezvoltare. Şi Comisia Europeană şi FMI nu au ceva împotriva acestui lucru. Este foarte bine. Este primul lor interes. Ei ne-au împrumutat cu 20 miliarde euro.

Este interesul băncii creditoare să îşi recupereze banii. Primul lor interes este să mergem bine, să producem mai mult de 20 miliarde ca să le dăm şi lor banii. Nu cred că intenţia lor ar putea fi una de a te stopa în dezvoltarea economică, pentru că numai prin dezvoltarea României puteam să le şi returnăm banii.(…) Este interesul nostru ca să folosim resursele interne pe care le avem şi pe care nu le folosim destul de eficient, să trăim mai bine şi e şi interesul creditorilor să îşi recupereze banii’.

Acesta a precizat că, în negocierile cu FMI, o zonă distinctă a discuţiilor este cea de reforme structurale, ‘unde vor fi făcute comparaţii cu ceea ce ne-am angajat în septembrie, când am intrat în boardul Fondului cu angajamentele de atunci’.

‘Cred că acum noul Guvern va accelera reformele structurale şi e foarte important să facă asta’, a precizat Voinea.

În ceea ce priveşte privatizarea unor companii de stat, ministrul delegat a semnalat că, în special vânzarea unui pachet minoritar, cum e cazul Transgaz, pe lângă faptul că va impulsiona bursa, va introduce rigori de raportare, de transparenţă, de management privat.

‘Acesta este un angajament pe care toate Guvernele şi l-au luat şi sperăm noi să îl şi îndeplinim. Am început şi, gradual, tot mai multe companii de stat vor avea management privat. Anul trecut s-au redus pierderile din sistem, s-au redus şi banii pe care îi alocăm pentru investiţii şi achiziţii pentru companiile de stat din buget de la 3,5 miliarde lei în 2011 la 1,8 miliarde lei în acest an, aproape la jumătate’, a menţionat Voinea.

El a mai arătat că reformele structurale sunt necesare pentru că ne ajută la creştere economică, ‘pentru că altfel rămânem prizonierii unor grupuri de interese care controlează anumite companii. Eu zic că este bine să fim mai transparenţi cu aceste companii de stat fără să pierdem pentru cele mai multe controlul asupra lor. Vânzarea de pachete minoritare este un lucru bun. Te deschizi, începi să ştii ce e acolo’.

Delegaţia Fondului a amânat, în toamna lui 2012, cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-by cu România, pe fondul desfăşurării alegerilor parlamentare şi formării unui nou Guvern.

Valoarea totală a actualului acord al FMI cu România este de 3,6 miliarde de euro,reprezentând aproximativ 300 la sută din cota pe care România o are la Fond. La sfârşitul lunii septembrie, la încheierea celei de-a şasea revizuiri a acordului de tip preventiv, Boardul FMI a disponibilizat o nouă tranşă, în valoare de 430 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), echivalentul a 519,2 milioane euro (663,1 milioane dolari).  (sursa: financiarul.ro)