Situația politică la această oră este foarte nesigură. Deși la nivelul celor două căpetenii ale coaliției nu au fost declarații belicoase, de la ei în jos, oamenii lor, de voia lor sau cu aprobarea, dar mai degrabă cu știrea și încuviințarea lor, au început să muște. Unii vorbesc despre ruperea alianței, alții doar ironizează partenerii, dar numerele 1 încă vorbesc despre căsnicie deși este clar că nici ei nu o doresc, dar se văd nevoiți să o mențină, pe de o parte pentru că așteaptă rezultatele din împărăția licuriciului, pe de altă parte pentru că niciunul din partide nu se poate lăuda sau chiar dacă se laudă, nu are nicio garanție că ar câștiga alegerile și ar putea forma un guvern stabil. Clasa politică din România a ajuns atât de precară încât partidele care altă dată plângeau că au doar 49% din voturi, acuma se bucură și se declară învingători dacă ajung la 29%. Și asta se întâmplă pentru că la conducerea lor au ajuns oameni care nu doar că nu au nicio valoare, dar nici în cadrul propriilor partide nu se pot impune și poziția lor depinde de cu totul alte persoane, nu de valoarea lor. Dacă P.N.L., a ajuns să aibă procente în sondaje sub A.U.R., un partid condus de un circar ambulant venit cu cortul prin bâlciuri, ce poți să mai spui ? Pe de altă parte, P.S.D. este condus de un vânzător de tarabă care nu este în stare nici să posteze pe propria pagină de socializare o diplomă de bacalaureat pentru a închide gura celor care îi reproșează că a trecut Dunărea cu bacul, dar nu l-a luat.
Iar în această situație, cei doi lideri „naționali” fac prostii peste prostii, ca și cum ar fi inconștienți sau ar ști ceva ce doar ei știu, și anume că orice s-ar întâmpla, unul din ei va ajunge președinte, pentru că alții au hotărât așa, neavând altă variantă, așa că indiferent de ce se întâmplă, câte scandaluri și proteste apar, ei sunt intangibili, ”democrația occidentală” va alege între ciu și cio. Având această garanție, cei doi se menajează personal, nu se atacă direct unul pe altul, o fac trepădușii cu destulă râvnă, ei încearcă, fiecare pe măsura capacităților proprii și sfaturilor celor apropiați, să convingă lumea că merită locul 1.
Domnul Ciucă ne vorbește despre apa care răcorește și aventurile prin armata română. Numai că cei de la „Recorder” nu au avut ce face și au făcut săpături printre foștii participanți reali la luptele din Nassiryah și au aflat sau scos la iveală cam cum a fost cu „prima acțiune de luptă” a unei structuri a armatei române după cel de-Al Doilea Război Mondial. Având în vedere cele scoase la iveală, unii s-au gândit să ceară retragerea gradului de general al șefului P.N.L. Bineînțeles cererea este tot o mișcare de imagine, care nu va avea sorți de izbândă, se va găsi o instanță să îngroape subiectul așa cum a fost îngropat dosarul doctoratului, dar imaginea lui Ciucă, terfelită oricum cu ajutorul A.I., a ajuns la cel mai jos punct posibil.
Spre deosebire de el, partenerul de coaliție, covrigarul număru 1 al țării, atacă pe toate planurile, se crede invincibil, se bucură de căderea colegului și își pune lațul de gât. Deși aparent P.S.D. este în fruntea partidelor la capitolul preferințe de vot, situația este mai proastă ca niciodată și rezultatul i se datorează din plin. Așa cum spuneam, de la 47-49, la 30, este un pas mic pentru Ciolacu, dar un pas imens pentru P.S.D., dar înapoi, nu înainte.
Ultima delcarație a lui Ciolacu, făcută la în fața aceluiași susținător pe care îl plimba pe lângă protestatarii militari din fața Guvernului, mister Ciutacu, elementul care lipsea pentru a forma tripleta cio-ciu-ciu, pare să fie o auto-condamnare la dispreț și o mare greșeală de campanie. Reamintesc ce a spus referindu-se la pensionarii militari : ” Sunt două categorii mari unde iarăși, cei care urlă acum cu nesimțire, fiindcă nu pot să le spun altfel, vorbim de două categorii, polițiști și de militari, de la M.Ap.N., pe care i-au încadrat la un moment dat, la pensii speciale, pentru că Ceaușescu așa a gândit, sistemul comunist, că ei să nu aibă contribuții la pensie. În schimb, viitorul este în funcție de contribuția fiecăruia la sistemul de pensii. Pentru că am venit, am decis în coaliție mărirea pragului la 3.000 de lei. A trecut de Parlament…Tot ce e pensie sub 3.000 de lei, nu că nu se impozitează, nu plătești 10% C.A.S.S., sănătatea. Statul Român nu mai impozitează pensii”. Asta spune domnul Ciolacu în intervalul de un minut și jumătate din emisiunea lui Ciutacu. În urma reacțiilor pe mediile de socializare ale militarilor și tonelor de carne care i-au umplut frigiderul în ultimele zile, domnul Ciolacu a revenit spunând „Eu m-am referit […] la nişte nesimţiţi care în acest moment apar în spaţiul public, după ce au trecut în P.N.R.R. faptul că pensiile militarilor şi ale poliţiştilor sunt pensii speciale”. Premierul a amintit că tatăl său era pensionar militar.
Până în 2001 nici un român, dar chiar niciunul nu a contribuit la sistemul de pensii publice niciunul nu a avut pensii contributive în înțelesul legii actuale a pensiilor publice. Așasar domnule Ciolacu, habar nu aveți când a apărut acest principiu de calculare a pensiilor și vă provoc să faceți proba contributivității dumneavoastră de covrigar de Buzău, la fondul public de pensii. Pun pariu că nu o să puteți, așa cum nu puteți dovedi nici absolvirea bacalaureatului;
Urmează un moment mai întunecat decât Grota Marianelor. Domnul Ciolacu susține că acel prag de 3000 de lei nu se referă la impozitarea pensiilor ci la plata C.A.S.S., pentru că, rețineți, Statul Român nu mai impozitează pensii”. Asta a spus premierul României, covrigarul numărul 1 al țării. Ce caută ăsta în fruntea guvernului? Ăsta habar nu are ce decide și semnează.
Intervenția sa unde afirmă că s-a tăiat din text, că a fost interpretat greșit, că taică-său a fost militar, sunt simple vorbe de clacă, nu au nicio legătură cu realitatea, taică-său e decedat, așa că nici nu mai contează ce a fost. Iar dacă decedatul a fost un militar adevărat și a văzut ce crește în grădina lui, este posibil să fi luat și niște măsuri de corecție pe care Marcel nu le-a uitat și nu le-a iertat, răzbunându-se acuma pe toți militarii. Ar fi singura explicație a urii sale deja dovedite împotriva militarilor. Spun ură dovedită, pentru că abia s-a uscat cerneala pe recenta lege pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, cu care se lăuda Ciolacu în fața admiratorului său Ciutacu, lege promulgată prin Decretul nr. 1188/2024 din 05.09.2024, iar această lege prevede că : „pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia,începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, plafonul lunar neimpozabil prevăzut la art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, este în sumă de 3.000 lei.”
A nu se înțelege că Ciucă, celălalt șef de trib, a manifestat clemență sau dragoste mai mare față de militari, de vreme ce și el a votat legea, chiar s-a bătut cu Ciolacu să fie votată în Parlament să își poată pune și el semnătura pe ea, să nu fie dată ca OUG. Mă întreb dacă o fi citit și mai ales înțeles ce a semnat. Mă aștept să declare și el că nu are nimic cu militarii, și confirm că a început să nu mai aibă nimic (în comun) cu ei, că și tatăl său a fost militar și nu i-ar face așa ceva. Discriminare se numește asta, dacă cei doi înțeleg cumva termenul.
Și mă întreb eu acuma, oare Ciolacu vrea să se sinucidă politic, sau are impresia și el, ca și Ciucă, că va câștiga sigur alegerile prezidențiale? După cum a acționat și declarat, ori e prost ori masochist, pentru că cele două acte ale sale, îl vor face foaarte nepopular în rândul armatei, acolo unde Ciucă abia se instalase pe locul 1. Ăștia doi se bat care să primească mai multă carne kaki în frigider. Pe Ciucă îl înțeleg, abia ce s-a declarat politician, îi era dor de culoarea kaki, dar Ciolacu ? Nu îi stătea bine în roșu? Roșu cu kaki dă maro din câte știu eu.
Dar stând strâmb și judecând drept, încep să înțeleg pe ce mizează Ciolacu: pe prostia, incompetența și lașitatea militarilor, „calități” despre care am mai vorbit. Am spus prostia, pentru că s-a trezit cineva, care nu a înțeles legea pomenită mai sus, să întrebe C.P.S. a M.Ap.N. dacă prevederile privind ridicarea pragului de impozitare se aplică și militarilor. Legea respectivă are 3 articole mici și îndesate, de câteva rânduri fiecare, este imposibil să nu înțelegi la ce se referă, dar… la militari nu există cuvântul imposibil, a trebuit să întrebe cineva, doar-doar… primim și noi ceva.
De la încălecatul lui Băsescu la Cotroceni, armata a fost călcată în picioare și batjocorită, în special pensionarii militari, non-stop, fără încetare, fără milă, fără regret, de toate guvernele. De 14 ani se tot laudă unii lideri de asociații că rup cu dinții gardurile de la Cotroceni și Victoria, dar nimic. S-au lăudat și se laudă unii cu proteste și procese de zeci de mii de oameni, dar în 14 ani de lupte surde nu s-a înregistrat nicio victorie. Ba da, a fost una, pe podul de la Calafat, când la intervenția unei mici delegații de pensionari militari craioveni, Ponta l-a obligat pe Oprea să pună pe masa Parlamentului Legea 241/2013. Asta a fost singura victorie reală și palpabilă a unei inițiative a pensionarilor militari, chiar dacă Oprea, drept răzbunare, a înghețat pensiile celor care își recuperau drepturile, așa cum acuma, cei care primesc prin recalculare decizii de pensie mai mici decât au în plată, vor rămâne cu cele în plată blocate până ”se recuperează” diferențele.
Ciolacu mizeză și pe incapacitatea, dezbinarea, lenea, lașitatea, miserupismul somnul militarilor activi și rezerviști, care sincer vorbind, nu au pus niciodată probleme guvernului, nici când au numărat câteva mii la proteste, pentru că liderii lor au venit cu lecția neînvățată, nu au știut să se organizeze, nu au știut să acționeze, au fost ba în contratimp, defazați, ba nepregătiți, ușor de aburit, de dus cu preșul. La protestele din mai, liderii pensionarilor au cerut termen de rezolvare a solicitărilor, până în Iunie, în Iunie au cerut până la 1 septembrie, în septembrie au cerut până pe 25 octombrie când oricum pentru politicieni începe lupta între ei, nimănui nu îi mai pasă dacă, unde câți și de ce mai protestează oamenii. Păi să îmi fie cu iertare, să fiu în locul lui Ciolacu și eu aș proceda la fel, cu așa proteste nu ai cum să faci altfel că te faci de râs, e ca și cum o turmă de lei ar fugi din fața unei pisicuțe cu funtiță.
O mână de ciobani a obținut într-o zi de la guvern mai mult decât au obținut zeci de mii de pensionari militari în 14 ani. Asta spune totul și îi dă apă la moară lui Ciolacu.
Autor: Col. (r) Marin Neacsu
Bibliografie
Adauga comentariu