Analize și opinii

Luminita Arhire: OANA ȚOIU, HIROȘTIMA MON AMOUR…

CAPITOLUL 1: RUȘII
Neavând cine știe ce treburi de făcut într-o țară în care toate ușile-i sunt trântite-n nas cu excepția ușii doamnei Țoiu, de la Ministerul de Externe, care se întredeschide, din când în când, pentru ca dânsa să se poată stropși plenar la împricinat, domnul Vladimir Lipaev (că „Excelență”, cum îl alintă Bogdan Chireac pe Adrian Zuckerman, nu pot să-i spun), noul Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, a acordat agenției TASS, pe data de 5 februarie 2026, un interviu marcat puternic de sensibilitatea recunoscută a sufletului slav, interviu în care dânsul a afirmat:
„Nu este de mirare, așadar, că în noua Strategie de Apărare Națională a României, adoptată în 2025, Rusia este menționată ca «principala sursă de amenințări». Tonul arogant și moralizator față de țara noastră, pe care politicienii români și-l permit adesea, este deplasat. Diplomații ruși au fost expulzați în repetate rânduri sub pretexte absolut inventate și absurde, au fost introduse cote privind numărul de angajați, ceea ce a creat probleme…”
(Poate că Lipaev a fost trimis în România pentru că o fi făcut vreo nefăcută și în loc să-l pună pe coji de nucă și cu tichie de măgar pe țeastă, au zis putiniștii get-beget să-l trimită în țara noastră, că tot aia e!)
În aceeași destăinuire, visător, ambasadorul a mai spus și următoarele:
„A fost nevoie să-și înceteze activitatea Centrul Rus de Știință și Cultură, a fost închisă școala de la ambasadă. Zvonurile despre intervenția Rusiei în alegerile din 2024, care continuă să circule aici, sunt un element al luptei politice interne. «Dovezile» prezentate privind intervenția Rusiei sunt atât de absurde și primitive, încât nu are sens să le discutăm. Însă termenele de prezentare a acestora sunt amânate în mod constant, ceea ce este de înțeles: falsificarea faptelor nu este o treabă ușoară.”
N-am înțeles de ce dorește ambasadorul, cu atâta ardoare, devoalarea probelor unei intervenții străine în alegerile prezidențiale din moment ce rușii sunt cu ditamai musca Gauromydas heros din familia Mydidae (adică cea mai mare muscă din lume, de circa 6 cm lungime) pe căciula rusească de blană, cu clape și nici la cine s-a referit ambasadorul când povestea despre lălăirea „termenelor de prezentare” a dovezilor implicării Rusiei în alegerile prezidențiale -exclus alegerile parlamentare, este recunoscut faptul că Rusia se implică numai și numai în prezidențiale!- dar, de! o fi știind el despre cine vorbește…
CAPITOLUL 2 -NEMȚII
În acest timp, în alambicul nemțesc se bagă diferite esențe până când ies niște aburi de șnaps „de primăvară” binișor diferit față de șnapsul cel de „vară-toamnă”, de anul trecut. Adică, zic, să mirosim cu atenție și îngrijorare următoarele cuvinte rostite de domnul cancelar Merz:
„Rusia este o țară europeană, cel mai mare vecin al nostru. (…) Dacă vom reuși, pe termen lung, SĂ GĂSIM UN ECHILIBRU CU RUSIA, dacă va domni pacea, dacă libertatea va fi garantată, dacă vom reuși toate acestea atunci această Uniune Europeană, atunci noi, în Republica Federală Germania, am trece încă o probă importantă. Îmi doresc asta pentru noi…” (Friedrich Merz la Conferințe organizată de Camera de Comerț și Industrie Halle-Dessau, citat de OBSERVATOR NEWS. ro, 16 ianuarie 2026)
Așadar, domnul ambasador Lipaev a venit în țara europeană România dintr-o altă țară europeană cu care domnul Merz ar vrea să găsească „un echilibru” deoarece țara aceea este CEL MAI MARE VECIN (mai peste câteva garduri) al dânsului.
CAPITOLUL 3: FRANCEZII
Adulmecând Emanuel Macron -alt vecin, mai mititel de-al lui Merz- cam ce arome noi prezintă șnapsul de peste drum, s-a apucat să facă și dânsul un model nou de Courvoisier, cu parfumuri estice. Așa că Emmanuel a acordat un interviu la Palatul Élysée publicației EL PAÍS și unui grup de șase ziare internaționale, interviu în care deja nările mai sensibile au simțit schimbarea de program. Întrebat despre reluarea dialogului cu Rusia, el a răspuns:
„Nu avea sens să reluăm dialogul în mijlocul războiului. Acum, nivelul pierderilor și al uzurii de ambele părți face legitimă luarea în considerare a încheierii acestuia. Geografia noastră nu se va schimba. Fie că ne place sau nu, Rusia va fi tot acolo mâine. Și se pare că este chiar la ușa noastră. Este important SĂ STRUCTURĂM RELUAREA UNEI DEZBATERI europene cu ei. (…) Ce am obținut acum? Confirmarea că Rusia nu vrea pace acum. Dar, mai presus de toate, am RECONSTRUIT ACESTE CANALE DE DIALOG LA NIVEL TEHNIC. Dorința mea este să împărtășesc acest lucru cu partenerii mei europeni și să am o abordare bine organizată.”
Aha! Uitând cu totul de aroganța fără egal a mesei în capătul căreia l-a așezat Putin în 2022, masă estimată de niște răutăcioși la circa 6 metri lungime, Emmanuel a hotărât să aibă astăzi „o abordare bine organizată” în ceea ce privește relațiile cu Rusia…
CAPITOLUL 4: OANA ȚOIU
Deci, ați văzut ce harababură e în capul nemților și francezilor, da? Ei bine, în aceste condiții, în mod salutar, se ridică deasupra tuturora glasul lucidității: Oana Țoiu! Dânsa observă imediat naivitatea și chiar imaturitatea liderilor europeni gata oricând să cadă în plasa maleficului Putin și hotărăște atunci să-i readucă la realitate. Așa că în discursul său de la Chatham House, Londra, pe data de 9 februarie, doamna Oana a pus ferm căciula pe „î din i”, afirmând:
„Europa nu ar trebui să fie niciodată naivă în privința Rusiei și să nu fie amnezică în privința lecțiilor pe care ni le-a dat istoria!”
Căci, la urma urmei cine sunt rușii ăștia? Niște proști… niște fraieri… niște lăudăroși…
„Suntem la patru ani de război anunțat de Rusia că va fi câștigat în trei zile. S-au înșelat de 500 de ori -au trecut aproape 1.500 de zile de la acel moment!”
…apoi Oana noastră a tras-o pe proasta de Europa de urechi și i-a dat și două șuturi în cur:
„Răspunsul comunității internaționale la aderarea Crimeii din 2014 nu a fost suficient de puternic, căci dacă ar fi fost, poate că nu am fi astăzi unde suntem (…) A permite mici victorii Rusiei i-ar lăsa să considere că au câștigat și ar crea indirect încurajarea… de a repeta acest model în viitor”.
Bine, în 2014 nici nu avea cine să-i sfătuiască pe europeni cum să procedeze. Că doamna Oana abia în 2019 s-a lansat în politică, din poziția de Candidat Alianţa USR – PLUS pentru Parlamentul European. În 2014 e clar că dânsa n-avea cum să reacționeze mai energic la anexarea Crimeii, deoarece, chiar în perioada desfășurării evenimentelor (referendumul pentru anexarea Crimeii a fost pe 16 martie 2014 iar pe 2 aprilie Putin a semnat decretul de includere a Crimeii în districtul militar de sud), era la Moscova cu treabă:
„Am fost la Moscova… cum de altfel în perioada respectivă societatea civilă a mai multor țări ale UE era prezentă în Rusia cu mai multe proiecte, a fost și cazul vizitei mele din 2014 când, la invitația rețelei Impact Hub, am susținut un curs pentru tineri studenți.”
Întrebată într-o emisiune televizată dacă „vizita” a fost la invitația unei organizații rusești, doamna Țoiu râde mânjește și explică ce proști sunt ăia care cred că tot ce zboară se mănâncă și tot ce-i la Moscova e organizat de ruși… nu, dragă, nu! ha, ha, ha! Impact Hub e de la Viena, nu de la mujici! Atât că pe 4 septembrie 2025 o altă femeie celebră a politicii românești, Ana Birchall, îi amintește amnezicei doamne Țoiu la ce eveniment a participat dânsa în 2014, de fapt:
„Un seminar intitulat «Modele de afaceri pentru inovații sociale», organizat de IMPACT HUB MOSCOVA și găzduit pe TimePad. ru, O PLATFORMĂ RUSEASCĂ de înregistrare a evenimentelor. Acesta a avut loc marți, 8 aprilie 2014, la Casa Centrală a Antreprenorului din Moscova. Finanțat de Alfa Bank una dintre cele mai mari bănci private din Rusia și MTS (Mobile TeleSystems) companie lider în telecomunicații în Rusia și țările CSI. “ Nostimă pierderea asta a ținerii de minte, nu-i așa?
În acest timp, desigur, admiratorii doamnei Țoiu, pe toate platformele posibile urlă: „Putiniștii! Putiniștii! Kremlinescu la pușcărie!” și îi arată cu degetul pe toți cei care ies din tiparul de gândire fixat de tanti Ursula. Numai că încet-încet, dinspre Franța și Germania, „narativul” începe să se schimbe… și când se va schimba de tot, oare ce-o să faceți, băieți? O să vă doară mâna ștergând postările de pe FACEBOOK…

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu