Lucian Sârbu: “Foarte interesant ultimul Eurobarometru publicat de Comisia Europeană”

1. În general sprijinul europenilor, luați la grămadă, comparativ cu luna ianuarie 2023, pentru diverse subiecte de interes ale birocraților din fruntea UE, a scăzut. Energii regenerabile, „reducerea dependenței de Rusia” ș.a.m.d. Totuși, sprijinul încă e confortabil, deși în acest moment nici unul dintre subiecte nu mai adună un suport fanatic favorabil de peste 50%, și numărul scepticilor crește. Europenii au răspuns cel mai prost la întrebarea: „Voi ați redus recent cheltuielile cu energia, sau planificați să o faceți?” Acum 22% zic că n-au de gând să o facă. În ianuarie erau doar 19%.

2. Românii sunt cei mai sceptici cu privire la investițiile în „energii verzi”. Doar 71% sunt de părere că UE ar trebui să cheltuie masiv bani pe ele, comparativ cu 97% dintre maltezi.

3. Cum funcționează democrația UE? Ca la Bulă. În general toți europenii sunt de acord că ucrainenii trebuie ajutați umanitar și, de asemenea, peste jumătate dintre europeni sunt de acord că Ucraina ar trebui „ajutată financiar” (deși sunt sigur că majoritatea covârșitoare a celor întrebați habar nu au ce înseamnă acest ajutor, și anume că Ursula efectiv le plătește lună de lună din buzunarul nostru salariile birocraților de la Kiev și pensiile ucrainenilor). Totuși:

– 54% dintre bulgari și 65% dintre ciprioți NU vor ca UE să impună sancțiuni Rusiei. Sunt aceste țări scutite de la susținerea sancțiunilor? Nu.

– 63% dintre bulgari, 72% dintre ciprioți, 52% dintre sloveni și 53% dintre slovaci nu sunt de acord cu cenzurarea mass-mediei rusești (în speță, Sputnik și RT). Sunt aceste țări scutite de la respectarea cenzurii? Nu.

– 60% dintre austrieci, 70% dintre bulgari, 64% dintre ciprioți, 57% dintre greci, 56% dintre maghiari, 51% dintre sloveni și 53% dintre slovaci se opun finanțării de arme pentru Ucraina. Atunci, sunt bugetele acestor țări scutite de această cheltuială pe care populația lor nu o vrea? Nu.

Bine ați venit în „democrația” UE, doamnelor și domnilor!

4. În Franța miroase rău, dar rău de tot a FREXIT. În acest moment francezii sunt pesimiștii Europei, cu scoruri catastrofale la toate întrebările privitoare la economia națională sau la economia UE. De altfel doar în 10 țări din 27 populația are mai degrabă încredere decât neîncredere în economia națională, în timp ce încrederea în general în economia UE („poate la alții o fi mai bine”) e mai bună: în 18 țări din 27 populația are mai degrabă încredere decât neîncredere în economia UE. Totuși în primele 4 economii UE situația e catastrofală: în Franța, Italia și Spania populația e pesimistă din toate punctele de vedere (atât pe plan național cât și la nivel UE). Doar Germania se salvează, „la mustață”. Deși încrederea nemților în economia UE e joasă (40 încredere / 49 neîncredere) la nivel național nemții încă se simt bine (51-45). Hm, oare să crească și sprijinul pentru DEXIT?…

Alături de francezi extrem de pesimiști par a fi și cehii. Ăstora nimic nu le convine, nici economia națională, nici cea europeană, nici planul de redresare. Francezii, totuși, sunt de acord cu moneda euro. Cehii nu vor nici măcar asta, deși au ceva mai multă încredere decât francezii în economia națională și cea europeană.

5. Lumea s-a obișnuit cu inflația. Sub asaltul mediatic, „climate change” continuă să își ridice cota în mintea și preocupările europenilor (22% se declară „îngrijorați”, față de 20% în ianuarie) însă a explodat problematica imigrației (24%, de la 17%) care de acum e în top 3 preocupări ale cetățenilor europeni și cred că nu va mai putea fi ascunsă multă vreme sub preș, pentru simplul motiv că la dinamica pe care o prezintă peste nici un an va deveni preocuparea #1 a cetățenilor europeni.

Cam așa arată Uniunea Europeană după 4 ani din 5 cu cea mai coruptă comisie europeană din istorie, comisia Ursulei von der Leyen. Nu vă bucurați că la anul vor fi alegeri europene! Oricând e posibil să vină la putere niște tâmpiți și mai mari.

Autor: Lucian Sarbu