Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii a transmis românilor o scrisoare prin intermediul revistei Q Magazine. Redăm textul integral al acesteia:
„ROMÂNIE IUBITĂ,
Sunt aproape cinci decenii de când trăiesc cu emoție, în fiecare an, ziua unirii Principatelor. Istoria s-a scris pentru totdeauna în inima copilului de altădată, a rămas acolo cu speranța că, într-o zi, pentru fiecare român, Unirea Mică va dovedi poate că a fost temelia istoriei, consolidată mai târziu, la începutul secolului XX.
Nimic din toate câte au fost nu mai sunt întocmai. Românii au uitat pașii horei care le strângea mâinile cândva; Moș Ion Roată nu mai umblă prin târguri, fiindcă niciun domnitor nu mai coboară, nici măcar nedeghizat, să surprindă cu adevărat realitatea.
Despre timpurile noastre, dar mai ales despre valorile acestui neam, vorbesc de multe ori persoanele care nu-l cunosc, dar mai ales care nu-i înțeleg pe deplin spiritul, așa cum despre justiție strigă, cu o aparentă îngrijorare, mulți dintre aceia care nu vor să accepte normalitatea, într-un stat de drept, adevărat.
JUDECĂTOAREA VORBEȘTE DESPRE DEZINFORMĂRI
Care să fie oare mobilul dezinformărilor care nu mai contenesc, în ultimul timp, în ceea ce privește așteptata reformă a legilor justiției? Ascult, în fiecare zi, cu o nedisimulată uimire, ,,teoriile” și ,,argumentele” care vin să ne zugrăvească ,,răul” ce se va pogorî peste acest popor fiindcă îndrăznește să spere că nu va mai avea niciodată judecători, ,,parteneri de nădejde” ai cuiva, judecători despre care să nu mai poată mărturisi nimeni, nici chiar cel mai important om în stat, că ar fi ,,ai săi”, că în orice sală de judecată egalitatea de șanse între acuzare și apărare va deveni sfântă, precum Biblia, că, într-un viitor nu prea îndepărtat, vor exista toate garanțiile ca independența justiției, la nivel reprezentativ, să fie asigurată numai de aceia care beneficiază pe deplin de prerogativele de independență.
Cine este în zilele acestea la capătul lucrurilor pline de neadevăr, rostite fără nicio rezervă, care împânzesc majoritatea canalelor de comunicare, încercând să îngenuncheze o societate încă visătoare, care îndrăznește să mai creadă că poate să stea la masă cu Marile Puteri, așa cum se întâmpla altădată, în vremurile pentru care termenul ,,democrație” nu era deloc consacrat!?
Claude Junker și George Soros se văd frecvent. În ultimii ani s-au văzut de cel puțin patru ori. Aceasta este întâlnirea din 30 aprilie 2017. Ultima dată s-au văzut cu o lună și jumătate în urmă când unul din subiectele principale ale discuțiilor a fost justiția din România.
MESAJ PENTRU POPORUL ROMÂN
De dragul istoriei, ce poartă pe umerii ei sufletul poporului român, puternic încercat de veacuri și mai grele, unul dintre judecătorii acestei țări, asemeni majorității celorlalți, la ceas aniversar, îndrăznește să mai spere în viitor. Pentru sacrificiul celor care nu mai sunt printre noi, dar mai ales pentru identitatea și onoarea ce trebuie să ne caracterizeze, în timpurile de față și în cele care vor urma, nădăjduiesc că lecțiile pentru care am pătimit nu au fost în zadar, iar jertfele înaintașilor au avut un rost”.
Autor: Ion Iorga
Sursa: QMagazine
Pt cine nu a aflat inca, Soros este seful de facto al UE! Se vede asta, si din graba si slugarnicia cu care-l intampina toate marile oficialitati ale UE, atunci cand batranul jidov da pe la Bruxelles
Sub MCV, JUDECATORII NOSTRI au fost determinati sa se pronunte, printre altele, megaspete, ultradosare, extralitigii, pe LUAREA DE MITA, nu si pe DAREA DE MITA, SPAGA oferita prin grija partenerilor externi, in scopul obtinerii de contracte, proprietati, resurse naturale, umane la pret ridicol, penibil, odios, scarbos, favoruri, facilitati fiscale, etc., in numele sfantului parteneriat strategic, binecuvantatei aderari, economiei de piata, democratiei si corectitudinii politice.
“Nimeni nu este mai presus de lege.”
Legea Divina.
Cladirea in care isi desfasoara activitatea Parlamentul Tarii, si pe fatada careia s-a proiectat sloganul “psd ciuma rosie”, a fost construita cu sacrificii, talent si sudoare, alaturi de alte numeroase edificii (Vidraru, Portile de Fier, Metroul, rafinarii, centrale, combinate, fabrici, uzine, scoli, spitale, centre de cercetare, muzee, teatre, cinematografe, universitati, ferme, livezi, sisteme performante de irigatii, armata tarii, baze sportive, stadioane, locuintele in care ne mai ducem traiul de pe-o zi pe alta, etc….), in alte vremuri…sub conducerea presedintelui Nicolae Ceausescu, Dumnezeu sa-l ierte, ocroteasca in pace si lumina, Bunul Dumnezeu sa ne ierte, ocroteasca si pe noi, ca nici la ora asta, nu stim ce facem, de unde venim, incotro ne indreptam si care-i rostul nostru pe acest Pamant sacru, cu mentiunea expresa ca in 28 ani, nici macar o autostrada n-am fost capabili sa construim. Tare trist si dureros de adevarat, adevarat pana-n maduva oaselor.