Convocarea procurorilor de toate soiurile pentru a da încă un semnal de protest are haz doar în măsura în care poate fi privită ca un spectacol prost regizat.
Ca și apelul Consiliului Național al Elevilor, ca și apelul Asociației 21 Decembrie și ca mobilizarea populației. Toți își declară mînia proletară la adresa unei măsuri care n-a ajuns nici măcar proiect de lege. Nu mai lipsește să se alăture acestui protest și asociația producătorilor de brînză și a crescătorilor de capre. Dacă ar exista, și ei ar fi într-un fel sau altul mobilizați pentru a da tovarășilor de la Parchet o mînă de ajutor în păstrarea independenței. Pardon! A autonomiei totale.
Cel mai țărănos procuror general pe care l-a avut România a devenit un mare militant și public trăgător de sfori și pledant pentru a apăra autonomia unei bîte cu care Binomul intervine în desfășurarea jocurilor de putere din România.
Țărănosul procuror general a pus la cale o consfătuire pentru ca mînia procurorilor să se exprime organizat și tunător. Săriți, băieți, că vă dispare statutul de putere autonomă, care nu poate fi controlată de nimeni, pare a fi zis Lazăr.
Tot ce s-a petrecut în mandatul lui Traian Băsescu, toate excesele DNA-ului și Parchetului General, la fel ca toate marile cazuri de corupție îngropate (în funcție de interese), toate acestea sunt argumente împotriva menținerii statutului procurorilor de pînă acum. Din acest punct de vedere, exprimarea lui Augustin Lazăr este corectă:
„Nu a mai auzit nimeni de aşa ceva de acum 30-40 de ani. Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor procesate acum la Parchetele Curţilor de Apel, toate ar trebui să ajungă la Parchetul General, aşa cum era acum 40 de ani. Bănui că această propunere este gândită vădit din exterior (…), ca să ia obiectul DNA-ului, care face o muncă cu rezultate“.
Foarte corect. Cine a mai auzit de asemenea abuzuri și fărădelegi? Nici regimul lui Nicolae Ceaușescu, așa totalitar cum a fost, nu înfunda în halul acesta. Cît de dur a fost anticomunismul din România postdecembristă, tot n-a putut arăta opiniei publice înregistrări ale Securității introduse ca probe ale acuzărilor din dosare. Succesele doamnei Kovesi gem de asemenea înregistrări, unele chiar fonotecate la greu.
Nu sunt suficiente abuzurile făcute în numele anticorupției (enorme în raport cu succesele demne de apreciat) pentru a nu încerca o schimbare.
Nu sunt suficiente înregistrările cu Negulescu, aventurile lui Papici, Man, Emilian Eva, chiar și cele cu Laura Codruța Kovesi, ca să putem zice că am putut să privim și noi în interiorul Parchetelor și că înțelegem ce se întîmplă. Și că o schimbare este obligatorie.
Ieșirea la rampă, cu aer de mare protest patriotic și profesional, a celui mai țărănos și rudimentar procuror general al României, gospodarul-șef al Parchetelor, domnul Augustin Lazăr, ne arată la ce nivel de înțelegere a dezbaterii publice ne aflăm. Dînsul și subordonata sa au convocat procurorii pentru a ne transmite prin comunicat lipsa lor de argumente.
De ce au implicat Parchetele în această dezbatere? Singur Augustin Lazăr și singurică Laura Codruța Kovesi nu au argumente fără votul la grămadă al colegilor? Dacă era de aflat ceva de la procurori, de ce nu ar face propuneri și obiecții cei din Secția de procurori a CSM-ului? Felul în care organizațiile profesionale și CSM-ul s-au implicat în dezbatere arată o decență, un bun-simț, o abordare profesională rezonabilă. Felul cum s-au angajat Parchetul și DNA-ul, în cel mai pur stil de acum 40-50 de ani, ne arată disperarea cu care cei doi șefi de Parchete luptă pentru a păstra controlul asupra bîtei cu care sistemul îi arde la moacă pe adversarii săi periculoși.
Cum adică să-i controleze un corp de control subordonat Ministerului? Toate instituțiile din România pot fi controlate de un corp de control al ministerelor de care depind. Cum să încapă procesul de desemnare a șefilor pe mîna celor care nu le cîntă în strună?
Toate acestea ar duce la un control de-a dreptul periculos asupra modului de a folosire a bîtei de arbitraj în bătălia politică.
Editorialul complet în ziarul Cotidianul de miercuri versiunea tipărită.
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul
Sa se duca la pensia minima posibila toti profitorii lipsiti de rusine ai celor 27 de ani de pseudo-democratie !
La “penzie”, babacule lazarake, la penzie minima si fara alte pomeni magistrale !