Analize și opinii Cultură și Familie

În așteptarea medicamentelor noi, românii mor pe capete

Românii nu au acces decât la medicamente mai vechi de cinci ani  140 de molecule noi așteaptă introducerea pe listele de compensare, din 2007  Speranța de viață a românilor rămâne cea mai mică din Europa

Potrivit unui studiu recent al Cegedim – companie de analiză și studii de piață, specializată în industria farmaceutică -, pentru actualizarea listelor de medicamente compensate, statul român ar trebui să aloce 94,3 milioane de lei. Așadar, mai puțin de 100 de milioane de lei pentru introducerea pe listele de compensare a celor 140 de molecule care sunt în aşteptare din 2007. Asta în condițiile în care, spre exemplu, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, belgienii aşteaptă puțin peste un an (392 de zile), suedezii – 206 zile, iar austriecii, doar 88 de zile. În Marea Britanie și Germania, pacienților li se oferă acces imediat la tratamentele de ultimă generație. În acest moment, românii sunt ultimii în clasamentul european al accesului la medicamente inovatoare, cu peste cinci ani de așteptare. Mai grav este faptul că speranța de viață a românilor este cea mai scăzută din Europa, cu peste șase ani mai mică decât media din Uniunea Europeană.

Pentru bugetul sănătății, introducerea în România a noilor terapii la compensare ar însemna o creștere a costurilor de doar 1,5%. „În prezent, în România, sunt compensate medicamente în valoare de 6,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă 60% din totalul medicamentelor eliberate pe rețetă. Pentru actualizarea listei cu numărul integral de molecule care se află acum în aşteptare, statul român ar trebui să aloce în plus 94,3 milioane de lei în primul an”, a explicat Petru Crăciun, director general Cegedim România. „Vorbim de o creştere a bugetului actual alocat medicamentelor compensate cu doar 1,5% – sumă comparabilă, spre exemplu, cu fondurile alocate proiectului pentru construcţia sălilor de sport în şcoli şi în licee în 2010. Într-adevăr, acela a fost un proiect care a adus multe beneficii copiilor, dar considerăm că acum este momentul să se facă investiţii şi la capitolul sănătate. Sunt milioane de pacienţi în România care ar beneficia de o recuperare mai rapidă, de un tratament mai eficient, cu mai puţine efecte adverse, dacă lista de medicamente compensate ar fi actualizată cu tratamentele noi care sunt în aşteptare de mai bine de cinci ani”, a adăugat Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Inovație pentru viață

Dintre moleculele aflate în aşteptare, cele mai multe sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiologice, antibiotice și antivirale, dar sunt și medicamente pentru pacienții care suferă de HIV/ SIDA, cu afecțiuni psihice, boli rare sau post-transplant.

„Din păcate, medicamentele care au fost compensate în ultimii cinci ani în Europa nu sunt compensate şi în România. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și pacienții români, dar și o limitare a drepturilor pacienților la tratamente de ultimă generație”, a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM.

Medicamentele originale sunt rezultatul unui proces de cercetare şi dezvoltare care durează în medie 10-12 ani. Anual se investesc sume din ce în ce mai mari în cercetarea și descoperirea de medicamente noi, iar la nivel global, în anul 2009, investiţiile au fost de 95,2 miliarde de dolari. Cu toate aceste doctorii pe tavă, lista medicamentelor compensate nu a mai fost actualizată de ani buni în România, chiar dacă mulți bolnavi depend de accesul la tratamente de ultimă generație. În acest sens, un studiu realizat de IMAS arată că 88,5% dintre români consideră că bolile grave ar trebui să fie tratate cu medicamente noi, mult mai eficiente. În ceea ce privește preferința pentru tipul de medicamente cu care s-ar trata, 45,4% dintre români ar prefera să cumpere medicamente originale (inovatoare, pentru care nu există echivalent terapeutic, protejate de brevet) și doar 17% optează pentru medicamente generice (echivalente terapeutice ale medicamentelor originale, ale căror brevete au expirat).

Actualizare anuală

Aproape toți respondenții sondajului invocat mai sus recunosc că medicamentele noi sunt importante pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației. 34,2% dintre cei intervievați cred că ar fi bine ca lista să fie actualizată o dată la un an, iar 23,7% consideră că aceste modificări ar trebui să intervină la un interval de șase luni. Aproape un sfert dintre respondenți ar dori ca modificarea listei să se facă de fiecare dată când apare un medicament nou.

„Cercetarea IMAS arată că pe măsură ce crește gradul de informare, crește și nivelul de aspirații în privința serviciilor și produselor medicale. Opțiunea fundamentală a publicului român este pentru produse de calitate, inovative, la nivel european. Românii fac sacrificii pentru îngrijirea sănătății și cer decidenților să le respecte opțiunile”, a concluzionat Alin Teodorescu, director general al IMAS.

Sancțiuni pentru medicamentele retrase fără notificare

În timp ce bolnavii așteaptă compensarea tratamentelor noi, de multe ori se întâmplă să descopere că nici medicamentele vechi nu mai au de unde să le procure, existând mulți producători care aleg să oprească fabricarea medicamentelor ieftine, atunci când vânzarea lor nu le mai aduce profit. În aceste condiții, autoritățile sanitare au anunțat că intenționează să-i sancționeze drastic pe producătorii şi distribuitorii de medicamente care retrag sau opresc de la vânzare un medicament fără să notifice statul cu luni bune înainte. Pentru că, deși legislaţia actuală include obligaţia notificării, nu sunt prevăzute sancţiuni în cazul încălcării acestei cerinţe. „Se pare că la noi este o problemă cu legislaţia care nu prevede foarte clar acest aspect, că trebuie o notificare cu şase luni înainte. Există obligativitatea notificării, dar fără sancţiuni, acesta este motivul pentru care se retrag sau se opresc medicamente de către producători/ distribuitori. Lucrăm pe lege, în sensul să existe măsuri clare: dacă nu se notifică medicamentul cu un număr de luni înaintea retragerii, ca să ne dea timp nouă să rezolvăm problema, atunci să fie sancţiuni foarte serioase împotriva celui care face acest lucru”, a explicat reprezentantul Ministerului Sănătății, Raed Arafat.

Carmen Istrate
sursa: ziuanews.ro