În 2019, la urne, a câștigat austeritatea

Proiectul început de Liviu Dragnea și PSD în 2016 a ținut 3 ani. Atât au putut românii să reziste în fața propagandei. În acești 3 ani România a avut creștere economică peste media UE, a depășit PIB-ul Ungariei și Portugaliei, a scăzut șomajul sub minimul istoric, a dat 2% din PIB pentru apărare și a crescut simțitor salariul minim și pensiile.



Și totuși, după 3 ani, propaganda a câștigat glorios. La alegerile europarlamentare, USR și PNL, partidele care anunțau austeritatea au câștigat împreună peste 50% iar PSD puțin peste 20%. La prezidențiale, dreapta a umilit efectiv stânga iar Iohannis a câștigat cu 66%.

PNL și USR nu se ascund, au spus pe față că nu susțin creșterea salariului minim, au spus că multinaționalele nu trebuie supra-taxate, au spus că sute de mii de bugetari trebuie concediați. În aceste condiții, austeritatea a bătut la vot bunăstarea cu ajutorul unei propagande care și-a atins scopul.

Ce facem în 2020?

În momentul de față Iohannis are toată puterea. Guvernul Orban ne amintește de Boc iar USR este un partid captiv al PNL. Prin modul de acțiune aproape extremist, USR și-a blocat orice tip de alianță cu PSD, ALDE, PMP, UDMR sau Pro România. Astfel, singura lor variantă este Iohannis și PNL. O guvernarea PNL-USR înseamnă, de fapt, o guvernare PNL cu inserții din USR cât la alegeri să poată da vina și pe ei.

România este captiva austerității, dacă în 2020 PNL va câștiga localele și parlamentarele, pentru 5 ani de zile vom fi transportați în perioada Boc-  Băsescu. Euro va ajunge la 5 lei în februarie, vor urma tăieri de salarii, iar sute de mii de bugetari vor pleca acasă.

Deficitul de 4,3% anunțat de Cîțu nu trebuie privit ca o cifră aruncată în vânt, acesta este semnalul că vom încerca din nou austeritatea. Nimeni nu explică cum este posibil ca toate guvernările de dreapta să-și propună din start austeritatea. Mecanismul electoral în România a devenit atât de simplu, este aproape ciclic. Românii votează dreapta de frică (frica de Dragnea, frica de penali) și votează stânga de foame, când le ajunge cuțitul la os. Se pare că ne-am îngrășat și ne este frică.

Autor: Alexandru David