Analize și opinii

Grupul pentru România: Comunicat cu privire la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2025 – 2035 cu perspectiva anului 2050”

Grupul pentru România consideră energia și întreaga problematică legată de ea ca fiind cea mai importantă componentă a economiei. GpR a constatat că politicile promovate de UE și impuse României de-a lungul ultimelor două decenii au urmărit alte scopuri decât cele declarate și decât scopul promovării intereselor naționale ale României. Conducerile succesive, slugarnice și trădătoare ale țării noastre au acceptat solicitările Comisiei Europene fără să uzeze în nici un fel de suveranitatea națională prevăzută de Constituție și ignorând faptul că Tratatul Uniunii Europene prevede că aceasta este o uniune de state suverane și independente.
Acționând în acest mod, conducătorii României au acceptat să renunțe în mare parte la sistemul energetic național construit pe parcursul a jumătate de secol și să treacă să promoveze energie verde. Aceasta a presupus pe de o parte renunțarea/lichidarea energiei electrice bazată pe cărbune, cu toate că România mai are rezerve proprii de cărbune pentru aprox. două secole. Lichidarea termocentralelor și industriei de minerit a României a produs mari drame sociale pentru comunitățile afectate și semnificative dezechilibre economice pentru țară. Energia electrică obținută cu ajutorul cărbunelui reprezenta factorul de echilibru care acoperea necesitățile de energie electrică din perioadele de secetă, când hidrocentralele își reduc simțitor producția și din perioadele de iarnă, când energia solară produce mult mai puțin, ca și din perioadele când nu bate vântul și producția de energie electrică eoliană este redusă. De asemenea, la cererea Comisiei Europene și a „partenerilor strategici”, România nu a mai importat gaze naturale din Federația Rusă și, pentru a face față nevoilor de gaze, România și-a lichidat industria bazată pe consumul de gaze naturale. Aceasta a fost una din nenorocirile economice ale României euro-atlantice. Astfel, industria petro-chimică a României, de-a dreptul înfloritoare în perioada regimului socialist de stat, a fost lichidată. Agricultura României a fost privată de îngrășămintele chimice autohtone, rod al cercetării științifice aplicată pentru clima temperată din România și pentru specificul solului românesc. România a trecut la importul de îngrășăminte chimice din Occident, mult mai scumpe și care ridică o serie de probleme privitoare la eroziunea solului. Este de notorietate complicitatea instituțiilor statului român, inclusiv a SRI, la lichidarea industriei de îngrășăminte chimice. În acest sens, presa a semnalat cazul Combinatului de la Turnu Măgurele, o bijuterie a petrochimiei românești. Când patronul Ioan Nicolae a refuzat să oprească producția de îngrășăminte ca să nu mai importe gaz din Rusia, a fost arestat și condamnat la închisoare, sub alte pretexte. Este de asemenea cunoscut rolul distrugător pe care l-a jucat compania austriacă OMV în distrugerea industriei petrochimice românești, cu complicitatea multor demnitari corupți și trădători ai statului român.
Prezentul comunicat al GpR se oprește din a reaminti și alte numeroase măsuri luate de guvernanții români care au destabilizat sistemul energetic național și prin acesta întreaga economie românească.
O parte din măsurile în domeniul energiei impuse de Comisia Europeană sau de unele state occidentale, încă curând după lovitura de stat din decembrie 1989, au urmărit profitul companiilor multinaționale occidentale. Imediat după lovitura de stat din decembrie 1989, ni s-a spus că încălzirea populației în sistem centralizat este păguboasă și trebuie în locuită cu centrale individuale de apartamente. Sute de mii (chiar milioane ?) de locuințe s-au dotat cu centrale de apartament, desigur achiziționate din Occident, România nefabricând asemenea aparate. A fost o foarte mare afacere. Acum suntem avertizați că trebuie să renunțăm la centralele de apartament și să revenim la încălzirea centralizată, bazată pe alte tehnologii, pe care va trebui să le achiziționăm tot din Occident, la ordin, întrucât România nu are libertatea să achiziționeze noile tehnologii la o treime din preț din China. Impunerea acestei măsuri reprezintă o nouă uriașă afacere occidentală pe banii poporului român.
Referindu-ne strict la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2025 – 2035 cu perspectiva anului 2050” recent elaborată și supusă dezbaterii publice de Ministerul Energiei, membri GpR sunt de acord (eventual: în cea mai mare parte?) cu observațiile asupra documentului menționat formulate de domnul Iuliean Horneț, eminent inventator și specialist de talie mondială, membru al grupului nostru.
Astfel, GpR este de acord că:
1) Proiectul de strategie energetică formulat de Guvernul României are un suport științific superficial.
2) Impunerea „decarbonizării” în România, în condițiile în care alte state, ca Germania și Polonia, refuză categoric această măsură, este nedreaptă, prevede sacrificii care nu trebuie asumate de guvernanți. României i-a fost distrusă o întreagă economie, de mari dimensiuni. Impunerea „decarbonizării” va împiedica așteptata reindustrializare a României. Când statele din Occident și-au construit industria, au generat o poluare uriașă. Acum nouă ni se refuză o dorită refacere a industriei, care presupune folosirea și a cărbunelui și o anumită poluare.
3) GpR este de părere că nu trebuie stopată refacerea industriei României din motive de poluare, ci trebuie stopate defrișările uriașe care s-au făcut, trebuie igienizate pădurile țării și trebuie plantate cel puțin un milion de hectare de terenuri de pe care au fost defrișate păduri. Majoritatea zdrobitoare a masei lemnoase defrișate a fost însușită de companiile occidentale, mai ales de cele din Austria, Ungaria și Germania.
4) GpR susține promovarea mai largă a cunoașterii și cercetării științifice în domeniul energetic, ca și în cel al protejării mediului.
5) GpR este întru totul de acord cu necesitatea implementării pe scară largă a unui proces de folosire a BIOMASEI ca resursă energetică. În acest sens, GpR împărtășește părerea savantului Iuliean Horneț: „În primul rând, trebuie să observăm că aceasta este singura resursă energetică efectiv regenerabilă în timp ce toate celelalte resurse considerate prietenoase cu mediul (soare, vânt, geo-termic, valuri etc.) sunt de fapt natural-inepuizabile, dar non-antropice deci necontrolabile în frecvență și intensitate. Biomasa este adesea ignorată sau cel puțin marginalizată ca resursă energetică (inclusiv în „Strategie…” ) utilizarea ei fiind limitată la forme în general costisitoare (posibil ineficiente) și nu neapărat foarte curate.”
6) GpR susține cu tărie necesitatea promovării tehnologiilor mature, respectiv a arzătoarelor ECOHORNET, brevetate și confirmate prin funcționare de peste 22 de ani, cu combustie de generația a VI-a, ce realizează randamente termice de aproape 98% și care prin arderea completă, accelerată și temperaturile înalte din focar (peste 1.2500 C), indiferent de natura biomasei arse, deci nu doar cea provenită din lemn, nu produce fum, iar compoziția gazelor de ardere este cu foarte mult sub valorile tuturor normelor restrictive de mediu, în vigoare prin reglementările UE. Relativ la aceste norme amprenta carbonică este 0! Funcționând în tandem cu un modul de ciclu termodinamic-Rankine, o centrală românească ECOHORNET produce direct din energie termică și 10%, 17%, 25% energie electrică (co-generare) putând deci asigura necesarul termic și electric al unei comunități, în sistem celular energetic, indiferent de dimensiune. Spre exemplu, un modul de trigenerare de 1 Mwh (termic) ea asigură energie termică, electrică (100 kWh electric) și condiționare (peste 680.000 BTU/h) pentru 200 de apartamente medii. Pentru asta consumă nominal 225 Kg biomasă non-lemnoasă peletizată/MWh, nu scoate fum și generează gaze arse cu foarte mult sub normele admisibile conform reglementărilor din UE.
7) „Strategia…” elaborată de Ministerul Energiei menționează faptul că România a importat în 2022 peste 55% din consumul total de circa 415.000 tone de biomotorină. GpR se pronunță pentru renunțarea totală la acest import și înlocuirea lui cu folosirea de instalații românești de piroliză ECOHORNET!!! Toată cantitatea de biomotorină necesară consumului anual poate fi astfel obținută din tratarea termică a circa 1.200.000 tone de biomasă, adică de doar circa 4% din biomasa reziduală agricolă. În verile „normale” litoralul românesc „produce” circa 15-17.000 tone de alge. Anul acesta, 2024, sunt peste 30.000 tone. Cu această cantitate, colectate, uscate și peletate incomodele alge pot aduce un aport substanțial la consumul energetic (apă caldă menajeră, curent electric și condiționare) al întregului litoral pentru tot sezonul estival, inclusiv încălzirea de iarnă pentru rezidenți.
 GpR își exprimă convingerea că prin sistemele de tratare termică și amestec combustibil propuse de ECOHORNET, așa cum a susținut și inventatorul Iuliean Horneț: „problema ar putea fi rezolvată convenabil din ambele puncte de vedere, adică și al conservării funcționale a capacităților energetice nedemolate încă și al politicilor europene de decarbonizare. Realizarea unui amestec de numai 20% cărbune, 25% deșeu menajer organic și 55% biomasă agricolă, supus unei torefieri de aproximativ 3000 C, într-o instalație de piroliză cu alimentare continuă produsă de ECOHORNET generează un cărbune biologic care ars în termocentralele existente, fără nicio modificare tehnică, generează aceleași produse energetice ca în cazul utilizării integrale de cărbune dar are o structură de gaze arse foarte apropiată de exigențele de mediu europene.”
GpR solicită Ministerului Energiei și Guvernului României să dea dovadă de responsabilitate maximă când iau decizii pe linia energiei, ceea ce întrecut nu s-a întâmplat.
GpR solicită Ministerului Energiei și Guvernului României să folosească toate mijloacele pe care țara le are la dispoziție pentru a produce energie proprie și a face importuri de energie doar pentru proiecte de dezvoltare a unor capacități de producție industrială sau agro-industrială românești, profitabile, cu profitul rămas integral în România și fiscalizate integral.

Despre autor

editor

Adauga comentariu

Adauga un comentariu