Riscurile inteligenței artificiale utilizate de consumatori (simpli particulari) sunt riscuri de produs defect sau periculos.
Halucinațiile, bias-urile cognitive și programarea ideologică sunt vicii vizibile sau absconse ale inteligenței artificială care pot antrena decizii eronate care, la rândul lor, pot cauza pagube financiare, de sănătate sau de securitate consumatorilor.
Inteligența artificială poate fi considerată „produs” sau serviciu digital în sensul Codului consumului (Legea nr. 296/2004).
Directiva UE din 2024 privind răspunderea pentru produsele cu defecte extinde explicit noțiunea de „produs” la software și sisteme IA.
Sunt perfect aplicabile:
– art. 48 din Codul consumului – consumatorii trebuie informați clar despre riscurile folosirii normale sau previzibile;
– arrt. 15-16 din Codul consumului: dacă apar pericole noi (post-punere pe piață) sau se identifică defecte, operatorul economic are obligația de a anunța autoritățile, a retrage, remedia sau repara produsul și, dacă nu se poate, de a despăgubi consumatorul.
Acestea nu sunt reguli doar pentru mașini de spălat sau jucării – se aplică oricărui produs sau serviciu pus pe piață în România, deci și inteligenței artificiale.
Combaterea riscurilor IA devine, așadar, politică de stat, iar nu o „răscoală a luddiților” sau o reacție medievală la nou și progres.
Este obobligație publică de supraveghere a piețe, prin ANPC sau alte autorități de supraveghere, precum și de informare, educație, avertisment asupra riscurilor, de a impune retragerea de pe piață și despăgubirea, care incumbă statului, inclusiv sistemului judiciar.
Statul nu poate sta pasiv când un produs sau serviciu riscant afectează viața, sănătatea sau securitatea cetățenilor, inclusiv cea financiară și socială.
În plus, inteligența artificială are utilizări cu risc inacceptabil (ex: scor social, manipulare biometrică în timp real). Acestea sunt deja interzise de Regulamentul UE 2024/1689, direct aplicabil în România din 2024.
Pentru cazuri concrete sau repetabile în mod tipic, generic, trebuie impusă o răspundere strictă pentru defecte. Comercianții care fac bani cu sau din IA de risc ridicat (ex: în sănătate, transport, justiție, banking, administrație publică, politică) au obligații stricte de transparență, monitorizare post-punere pe piață, precum și de raportare a incidentelor.
Ceea ce trebuie pus urgent pe agenda publică sunt:
– transparența reală pentru consumatori;
– mecanisme rapide de retragere de pe piață și despăgubire;
– supraveghere activă de către ANPC și autoritățile naționale;
– clarificarea răspunderii : cine plătește când un model IA cauzează pagube – dezvoltatorul, distribuitorul sau utilizatorul?
Riscurile inteligenței artificiale există și sunt serioase.
E posibil să se susțină ca beneficiile (acces la cunoaștere, inovație, eficientizare) sunt la fel de reale. Dar beneficiile nu ar trebui să orbească pe nimeni, cu atât mai puțin un stat rațional.
Autor: Gheorghe Piperea
Adauga comentariu