Analize și opinii

Gheorghe Piperea: “Pur și simplu, Nicușor Dan se joacă periculos cu focul.”

Aud că Nicușor Dan vrea un referendum local în București, în aceeași zi cu primul tur la prezidențiale.
Este clar că scopul acestei mișcări, care pare a fi rezultatul scandalului de luni cu primarul sectorului IV, Băluță, este pur electoral. Nicușor Dan speră să scoată din casă cât mai mulți alegători „de dreapta” din București (notă – sunt USR și Nicușor Dan de dreapta cum sunt eu cerb lopătar), pe valul de emoție anti-psd pe care crede că l-a stârnit, pe tiparul mișcărilor #resist din 2017-2018.
Numai că un astfel de referendum este ilegal prin modul în care sunt formulate cele două întrebări. Chit că nu este o idee nici rea, nici nouă, reorganizarea Capitalei prin desființarea celor 6 sectoare, necesită modificarea unei sumedenii de legi, a Codului administrativ și chiar a Constituției. Iar reorganizarea teritorială nu se poate face decât prin lege. De asemenea, a pune toate cele 7 (6 + 1) bugete ale Capitalei în mâna Primarului General înseamnă a schimba Codul fiscal și de procedură fiscală, legislația bugetară și legea finanțelor publice locale. Un referendum – care nu se vrea doar consultativ- trebuie organizat în sensul de a avea efecte, iar nu în sensul de a fi o dantelă electorală pentru candidați USR.
Mult mai grav și mult mai important este altceva: pur și simplu, Nicușor Dan se joacă periculos cu focul.
Nicușor Dan poate arunca România într-un scenariu similar cu cel pățit deja de Spania. Acordând o autonomie bugetară și decizională mult prea largă Barcelonei, în special, și Cataloniei, în general, Spania a ajuns azi într-o situație (ce pare ireversibilă) de separatism teritorial, de secesiune a Cataloniei de Spania, de pierdere a caracterului unitar al statului spaniol.
România este, conform Constituției, stat unitar național, unde enclave teritoriale, financiare sau etnice nu sunt permise.
Dacă, prin referendumul lui Nicușor Dan, Bucureștiul ar deveni o regiune autonomă din punct de vedere financiar și decizional, nimic nu ar putea împiedica astfel de pretenții din partea con-cetățenilor noștri de etnie maghiară din județele Harghita, Covasna și Mureș să ceară același lucru, tot prin referendum. Cu majoritate, probabil, de 80% din voturi și cu o participare de peste 90% la referendum, cetățenii români de etnie maghiară ar putea obține autonomia și chiar independența.
Spuneți voi acum, bucureșteni, ardeleni, moldoveni, olteni – putem asista impasibili la un astfel de scenariu iresponsabil?
Precizez că, întrucât pare a fi un conflict juridic de natură constituțională, voi analiza zilele astea modalități de acțiune la CCR, pentru a opri acest scenariu nebunesc.