Săptămâna asta BNR a redus dobânda legală cu 0,25 ppt, fixând-o la 6,5%. Despre inflația a spus că s-ar fi fixat la 4,5% și că ar fi șanse de scădere la toamnă, când vor curge laptele&mierea promisiunilor electorale ale puterii politice.
BNR s-a lăudat cu prudență.
Guvernul s-a lăudat cu imprudență și emfază – uite domne ce buni ne aflăm noi, că avem și creștere de PIB, și scădere de inflație și dobânzi.
În realitate, nu-s deloc motive de laudă și fițe.
Inflația la produsele și serviciile de bază (alimente, îmbrăcăminte, medicamente și servicii medicale, rechizite de bază, energie, carburant) este încă cea mai mare din UE. Pe locuitorul din urbanul mic și pe pensionar îl interesează mai puțin că prețul mașinilor electrice s-a redus cu 50%. Îi interesează că dă mai mult cu 20% pe o analiză medicală, pe un litru de benzină sau pe pantofii de școală ai copiilor sau nepoților. Și îi interesează că, din aprilie 2025, când se vor termina compensările, vor da cu 40% mai mult pe energie. Plus taxe și impozite mai mari, pentru a susține eforturile de război ale UE și refugiații ucraineni.
Dobânzile la credite ipotecare sunt de 4-5 ori mai mari decât media europeană. Un clujean, ca să cumpere pe credit apartamentul de vis, de 11 mp, cu vedere la antold, de 75 mii de euro, trebuie să achite băncii o dobândă de 4 ori mai mare decât în Milano sau la Madrid, plus comision, plus speze, plus prime de asigurare. Asta e mai “interesant” pentru locuitorul din urbanul mare, iar nu inflația de 4,5% și dobânda legală de 6,5%. Plus spaima permanentă că va fi evacuat din casă, căci salariul său nu a crescut în ritmul dobânzilor la credite și nici nu a ținut pasul cu scăderea puterii de cumpărare a leului, care este de 60% în raport de 2019.
În orice caz, să te lauzi cu o inflație de 4,5% și o dobândă de 6,5% în condițiile în care BCE a anunțat în iunie 2% inflație UE și dobândă zonă Euro e un pic cam ciudat.
A se observa că statul încă se împrumută la bănci cu 7-8%, dobânzi pe care le vom suporta noi, copii, nepoții și stră-nepoții noștri, în vecii vecilor.
Bonus – malus:
– urmează recalcularea pensiilor, ceea ce presupune un plus de cash de 12 miliarde de euro, ceea ce presupune o nouă emisiune de bani fără acoperire în bunuri și servicii (relaxare cantitativă post-relaxare în concediu) și un nou turneu furibund de îndatorare a statului la bănci;
– urmează un final de sezon agricol dezastruos, cu multe falimente și preluări ostile ale afacerilor românești din domeniu, preluări pregătite de deținătorii de cash și de multinaționale, inclusiv cele cu ruși în acționariatul indirect.
Autor: Gheorghe Piperea
Adauga comentariu