Fun fact – din 2019 până în prezent, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 60%. Cu 160 de lei de azi cumpărați ceea ce costa doar 100 de lei în 2019. Motivul – relaxarea cantitativă practicată de BNR, adică punerea pe piață a unei cantități de bani mai mari decât necesarul acoperirii volumului real de mărfuri și servicii. Este o inflație imperceptibilă, operând la fel ca în cazul produselor ambalate în volume mai mici, dar care își păstrează prețul „stabil” de ochii lumii. Pe șleau, vânzătorul de lapte pune în cutie/sticlă/pet 850 de ml de lapte, păstrând neschimbat prețul, ca și când ar fi vorba tot de un kil de lapte. Se numește shrinkflation și a fost descoperită de curând și de consilierii dlui Ciolacu, deși eu am devoalat-o public de mai mult de doi ani, încă din timpul plandemiei.
Și mai fun fact, dl. Isărescu, șeful BNR, are o pensie de 19.500 de lei, dublu față de 2019. Deci, nu are o problemă de pierdere a puterii de cumpărare, așa cum are un pensionar ne-special, cu o pensie practic neschimbată din 2019, de 2 mii de lei, care mai valorează acum 1200 de lei în banii din 2019.
Ironic, dl. Isărescu cumulează pensia cu salariul, care și el a crescut cu peste 70%. E azi de 85.000 de lei pe lună. Bașca bonusurile.
Sarcastic, dl. Ciolacu s-a grăbit să declare că tot pe dl. Isărescu îl va desemna guvernator BNR și anul acesta, pentru încă 5 ani.
Și tipii aceștia vă vor din nou votul, pentru încă 20 de ani de „stabilitate”.
Pentru că tot sunt la Cluj, întreb și eu ca ardeleanul: drept îi?
Autor: Gheorghe Piperea – avocat
Adauga comentariu