Fostul șef al Direcției Generale pentru Securitate Externă, Bernard Barbier, și-a exprimat opinia privind unificarea structurilor Franței și Germaniei, specializate în SIGINT, pentru contracararea amenințărilor la adresa securității Europei, într-o relatare a publicației Defense One.
Bernard Barbier, fostul șef al Direcției Generale pentru Securitate Externă franceze (DGSE- Direction générale de la sécurité extérieure) din perioada 2006-2014, a onorat invitația unei facultății de prestigiu franțuzești, unde a susținut un discurs și a răspuns unor întrebări legate de starea capabilităților naționale și aliate în domeniul SIGINT (Signals Intelligence ) și privind amenințările la adresa mediului de securitate.
Interviul deschis, susținut în cadrul facultății de inginerie Centrale Supélec, a stârnit o serie de controverse la adresa fostului șef SIGINT. Instituțiile nominalizate în discursul invitatului special al școlii, nu au prezentat nici un comunicat oficial prin care să răspundă afirmațiilor aduse la adresa acestora.
Subiectele atinse pe timpul interviului domnului Barbier, au vizat acțiuni sensibile, precum atacurile cibernetice asupra Palatului Elysee din mai 2012, asupra Iranului și Canadei din 2009, dar și fragilitatea instituțiilor specializate în SIGINT din țările membre UE și capabilitățile acestora de contracarare a amenințărilor.
Cu toate că diverse acuzații privind implicarea SUA în atacul cibernetic care a avut loc în mai 2012 la adresa membrilor echipei președintelui Franței din acea perioadă, Nicolas Sarkozy, nu au fost confirmate, Barbier a adus afirmații susținând ferm această ipoteză. În 2012 atacatorii au reușit să penetreze sistemele informatice ale Palatului Elysee pentru a insera un program de monitorizare, identificat și eliminat de tehnicienii aflați sub comanda fostului șef SIGINT.
“Noi (DGIE) am fost convinși că au fost ei (SUA). La finalul întâlnirii, Keith Alexander (Director NSA în perioada 2005-2014) nu a fost fericit. (…) mi-a spus că era dezamăgit pentru că nu se aștepta ca noi să-i prindem”, a declarat Bernard Barbier.
Sistemul de spionaj electronic identificat în 2012, a produs un impact fără precedent în întreaga lume. Acest incident a generat tensiuni între țări aliate, pornind de la aliați istorici precum Franța-SUA, până la speculații a altor actori internaționali privind slăbiciunile între cooperarea țărilor membre ale Uniunii Europene sau cooperarea nord-atlantică.
Subiectul cu privire la articolul publicat de Le Monde în 2014, în care erau prezentate suspiciunile Agenției SIGINT canadiene, prin care Franța ar fi fost implicată într-o acțiune de spionaj ce viza programul nuclear al Iranului în 2009, a reprezentat un alt punct al interviului.
Istoricul identificării sursei programului informațional ce a străpuns sistemele de calcul iraniene prezentat în articolul publicației franțuzești, a fost susținut de Barbier, mai mult acesta a afirmat chiar faptul că “da, a fost un francez (cel care a creat softul)”.
Ideea de unificare a serviciilor de SIGINT europene, promovată de Barbier, a fost înăbușită de aceeași persoană, prin prezentarea propriului punct de vedere. Chiar dacă “proiectul” realizării unei structuri centralizate, care să devină un factor major la nivel internațional în domeniul SIGINT, a fost dorința francezului, argumentele aduse în prim-plan de acesta nu prezintă și o posibilă evoluție a unui centru european SIGINT.
Diferențele majore puse în vedere de către Barbier, prezintă o inegalitate între agențiile statelor membre UE, atât din punct de vedere al capabilităților și tehnicii puse la dispoziție, cât și a resursei umane implicate și a experienței în domeniu. Fezabilă rămâne o unificare a serviciilor franceze cu cele germane.
“Este imposibil să construiești o singură agenție europeană în intelligence cu 28 de țări participante care nu au aceleași capabilități și aceiași cultură (…) În felul acesta rămân doar germanii, care sunt un aliat puternic, a afirmat Barbier.”
Fost șef al DGSE și o personalitate de renume în domeniul SIGINT, Bernard Barbier, a stârnit nu doar interesul studenților francezi în urma interviului. Afirmațiile mai mult sau mai puțin argumentate ale acestuia au sugerat opinia și dorința personală de unificare a serviciilor franceze și germane, fără o poziție oficială a unei părțile aduse în discuție.
Sursa: Global News Intelligence
Adauga comentariu