Grecia a ajuns la fundul sacului. Statul elen riscă să nu mai poată plăti salariile şi pensiile. Europa discută şi despre reintroducerea vechii drahme. Ministrul german al Economiei, Philipp Rösler, vorbeşte prima oară despre o intrare în faliment controlat a Greciei.
Viceministrul Economiei de la Atena, Filippos Sachinides, a avertizat că statul elen va mai putea face plăţi, însemnând salariile bugetarilor şi pensiile, doar până la sfârşitul lui septembrie. „Încercăm să luăm toate măsurile ca instituţiile statului să nu-şi înterupă activitatea”, a adăugat oficialul într-un interviu la postul de televiziune Mega. Fără o intervenţie rapidă a Uniunii Europene şi dacă Grecia nu va primi următoarea tranşă de împrumut în valoare de opt miliarde de euro (din primul pachet de ajutor financiar de 110 miliarde de euro acordat de FMI, UE şi BCE), intrarea în faliment controlat a statului elen devine realitate.
Rău-platnici de la mic la mare
Una din cauzele situaţiei de acum este că Executivul de la Atena nu a fost capabil să aplice măsurile de austeritate cerute de instituţiile financiare internaţionale şi de Bruxelles. Este şi motivul pentru care troica creditorilor eleni, FMI, UE şi BCE a îngheţat următoarea tranşă de împrumut, vitală pentru Grecia.
Impozit în factura de electricitate
De vină sunt însă şi grecii, apreciază cotidianul german „Die Welt”, care au ieşit în stradă să protesteze faţă de măsurile de austeritate (ieri au protestat funcţionarii de la bănci şi şoferii de taxi), punând presiune asupra guvernanţilor. Un studiu al EOS, citat de publicaţie, arată că grecii stau prost la achitarea datoriilor faţă de stat, doar 46% din ei plătindu-şi facturile la timp. Restul preferă să-şi amâne plăţile la limită. Pentru a-şi mai recăpăta credibilitatea în faţa creditorilor, Guvernul de la Atena a anunţat că va introduce un nou impozit pentru imobile, care să adauge circa două miliarde de euro la buget şi pentru a atinge ţinta de deficit bugetar pe 2011, de circa 8,1%.
Este singura măsură aplicabilă imediat şi care va produce rezultate rapid, deoarece nu depinde de mecanismul de colectare a taxelor”, a spus ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos. El a precizat că impozitul va fi impus prin facturile de electricitate. La rândul său, premierul elen, Giorgios Papandreu, a declarat sâmbătă într-un discurs că este determinat să facă absolut orice este nevoie pentru a salva ţara de la faliment şi pentru a rămâne în zona euro.
Date îngrijorătoare
Însă veştile aduse de ministrul Venizelos au îngrijorat partenerii din zona euro, anulând asigurările date de premierul de la Atena. Potrivit ministrului elen al Finanţelor, economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5% în acest an, estimările iniţiale fiind de 3,8%. Este şi motivul pentru care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, a avertizat Atena că nu va mai primi următoarea tranşă de împrumut (a opta tranşă) până ce statul nu strânge cureaua.
Falimentul controlat
Mai dur a fost ministrul Economiei de la Berlin, liberalul Philipp Rösler, fiind primul membru al Guvernului german care vorbeşte de posibilitatea ca Grecia să intre în faliment controlat. „Pentru a stabiliza euro, nu mai trebuie să existe pe termen scurt interdicţia de a lua în calcul anumite opţiuni. Printre ele există, în caz de urgenţă, insolvabilitatea organizată a Greciei, dacă vom avea la dispoziţie intrumentele necesare”, a afirmat ministrul Rösler (FDP), citat de „Die Welt”. El susţine că trebuie făcută posibilă intrarea în incapacitate de plată controlată a unui stat membru al zonei euro pentru a „restabili capacităţile de funcţionare a statului respectiv, ca de exemplu prin limitarea temporară a drepturilor sale suverane”.
Indiferent că rămâne sau nu în zona euro, Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) va juca un rol important în administrarea unei situaţii de încetare de plăţi. Oficialii germani consideră că FESF ar trebui să dispună cât mai rapid de noile atribuţii decise la 21 iulie de liderii Uniunii Europene. Philipp Rösler susţine şi crearea „unui cod de stabilitate pe care statele membre să-l aplice potrivit propriilor reguli naţionale şi propriilor politici economice şi financiare”. „Guvernul elen trebuie să conştientizeze faptul că noi condiţionăm sprijinul de angajarea serioasă a statului grec în procesul de reformă a instituţiilor sale”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Revista „Der Spiegel” dezvăluie o altă opţiune luată de Berlin în cazul Greciei: ieşirea acestei ţări din zona euro. Ministerul Finanţelor din Germania studiază şi scenariul reintroducerii drahmei, relatează publicaţia germană. Deşi cancelarul Angela Merkel a respins în mai multe rânduri excluderea Greciei din zona euro, toţi mai mulţi lideri ai coaliţiei la guvernare (conservatorii de la CSU/ CDU şi liberalii de la FDP) vorbesc serios despre scenariul acesta. „Statele membre ale zonei euro, care nu respectă regulile comune bugetare, provocând astfel probleme întregii comunităţi monetare, trebuie să ştie că vor trebui să părăsească zona euro”, este o propunere a CSU (conservatorii bavarezi), care urmează să fie adoptată la următorul congres al formaţiunii. Ieşirea Greciei din zona euro au cerut-o şi mai mulţi membri marcanţi ai liberalilor.
Efect de domino?
Aceştia au avertizat la vremea respectivă că aplicarea unor măsuri de austeritate nu va rezolva problema Greciei, care are datorii externe de 390 de miliarde euro. Despre excluderea Atenei din rândul comunităţii monetare a vorbit şi Christian Lindner, secretar general al liberalilor. Liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, avertizează însă că o asemenea soluţie este un dezastru cu efect de domino, că rând pe rând vor fi lovite Italia, Spania, Portugalia şi Irlanda, şi indirect Germania. Revenirea la vechile bancnote greceşti (drahma a fost folosită 1831- 2001), ar fi deja pregătită de Banca Naţională a Greciei (BNG), speculează presa elenă. Cotidianul german „Bild” a descoperit că, deşi ţara foloseşte de zece ani euro, BNG a păstrat vechile bancnote 2001. 9.700 de drahme le cumperi cu 30 de euro de la Banca Naţională. Pe hârtiile de 100 de drahme tronează zeiţa Atena, iar pe cele de 1.000 zeul Apollo.
Avantajele drahmei
Grecii şi-ar putea deprecia moneda cea veche în raport cu euro, iar produsele greceşti ar deveni cele mai ieftine de pe piaţa UE. Partea riscantă este că cetăţenii greci ar lua cu asalt băncile pentru a-şi retrage economiile în euro, falimentând băncile.
Cutremur grecesc pe pieţele europene
Pieţele au reacţionat imediat la vestea venită de la Berlin despre posibila intrare în incapacitate de plată a Greciei. Bursele asiatice şi tranzacţiile europene din cursul dimineţii s-au prăbuşit brusc. Indicele nipon Nikkei s-a depreciat la bursa din Tokio cu 2,3 la sută, indicele Hang Seng al Bursei din Honk Kong a scăzut cu 4,2%.
Bursele de la Frankfurt pe Main, Londra, Paris şi Milano au deschis ieri în cădere cu valori cupinse între 2,4 şi 4 procente. Indicele DAX al Bursei de la Frankfurt a înregistrat o scădere de trei procente, până sub valoarea de 5000 de puncte. Moneda europeană s-a depreciat şi ea în raport cu dolarul, ajungând la 1,3566 dolari. Asta înseamnă cu mai mult de şase cenţi sub valoarea de la începutul săptămânii trecute (1,42 dolari). Aprecierea dolarului în raport cu euro a lovit şi în leul românesc.
Moneda naţională a continuat să se deprecieze în raport cu euro în prima oră a şedinţei interbancare de ieri, iar cursul a urcat pentru scurt timp peste 4,2900 lei/euro. Ulterior a revenit sub acest nivel. Efectul acentuării crizei din Grecia l-a resimţit mai ales piaţa financiară din Franţa, băncile din Hexagon având o expunere de cel puţin 57 de miliarde de euro pe piaţa grecească. La bursa din Paris, acţiunile BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole au scăzut puternic ieri, după ce presa a relatat că agenţia Moody’s intenţionează să retrogradeze ratingurile acestor instituţii din cauza expunerilor pe Grecia.
Băncile franceze, retrogradate?
Concret, titlurile Societe Generale au coborât cu peste 12 procente, la un minim din ultimii 19 ani, acţiunile Credit Agricole au scăzut cu aproape 14 la sută, la cel mai redus nivel atins vreodată, iar cele ale BNP Paribas cu peste 12 procente, la minimul ultimilor doi ani şi jumătate. Fondul Monetar Internaţional (FMI) pregăteşte deja organizarea miercuri a unei reuniuni de urgenţă referitoare la situaţia Greciei, relateazăt presa elenă.
Magda Crisan
sursa: adevarul.ro
Adauga comentariu