Puțină lume știe că infracțiunile de corupție sunt doar patru: darea și luarea de mită, cumpărarea și vânzarea de influență. Cele două infracțiuni de mită nu pot fi probate decât prin flagrant. Probele indirecte nu fac doi bani în fața unei instanțe oneste. Cele două infracțiuni de trafic de influență, de asemenea, sunt greu de dovedit cu probe indirecte, speculative.
Așa că, de la bun început, de la înființarea DNA, acest parchet a fost însărcinat cu o misiune aproape imposibilă. Recolta de dosare era condamnată să fie anemică. Dar a fost gândit un subterfugiu: infracțiunile conexe faptelor de corupție. Așa au putut intra în vizorul DNA spălarea de bani, abuzul în serviciu și alte infracțiuni.
În concret, ce se întâmplă? DNA adună probe pentru fapte conexe, dar mai niciodată nu poate aduna și probe pentru faptele de corupție (cele patru) ca atare. În acest fel, faptele conexe rămân să fie conexate la… nimic. Instanțele bagă de seamă această anomalie, dar nu resping dosarele DNA. 90% din dosarele cu fapte conexe trimise de DNA în fața instanțelor suferă de acest viciu major de competență. În mod normal, acele dosare ar trebui retrimise spre completare către autorii lor, procurorii, și anume spre a fi adunate probe cu privire la reperul conexiunii (o faptă sau alta de corupție). Dacă nu le poate completa, ar fi normal ca DNA să decline conexele fără conexiune către Parchetul General.
Anomalia abuzului de competență nu putea fi sesizată oficial decât de un control managerial al Inspecției Judiciare. Un astfel de control n-a mai fost niciodată ordonat, de când abuzul acesta s-a înrădăcinat în practica DNA.
Acest control foarte întârziat a fost pornit abia acum. Anomalia nu avea cum să treacă neobservată. Arată ca un elefant printre furnici și pune sub un mare semn de întrebare, inclusiv practica instanțelor, care nu au înțeles să respecte legea de funcționare a DNA. Au încălcat-o, pur și simplu, cu bună știință și rea intenție.
Așa cum nu poți să anchetezi o crimă pasională la DIICOT decât dacă e conexă unei fapte de crimă organizată sau de terorism, tot așa nu poți să anchetezi abuzul în serviciu la DNA, dacă n-ai probat mai întâi una sau alta din infracțiunile de corupție (cele patru)!
Vă dați seama, acum, care este magnitudinea înfricoșării conducerii DNA și a CSM (partea de procurori) în fața dezvăluirii acestui enorm abuz de competență ce a fost tolerat de niște instanțe terorizate la rândul lor de practicile DNA?
Autor: Ioan Buduca
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu