După 25 de ani: spitalele României în care ajungi doar ca să ai unde să mori

Spitale care nici nu ar trebui să existe, darămite să primească bolnavi. Asta se poate spune, pe scurt, despre multe clădiri în care funcţionează zeci de spitale din România. În aceste locuri, din care nu lipseşte un peisaj apocaliptic cu gândaci şi pereţi scorojiţi, în care cadrele medicale calificate sunt insuficiente, iar dotările moderne sunt doar în broşuri, sunt primiţi şi trataţi bolnavi.
Reporterii „Adevărul“ au fost în câteva dintre aceste spitale de groază şi vă prezintă mai jos, cu imagini, pe judeţe, acele realităţi pe care toţi le vrem să dispară, dar nu  le schimbă nimeni. ALBA. Spitalul din Cîmpeni, între supravieţuire şi faliment. Probleme mari pentru cea mai mare unitate medicală din Apuseni Situaţia spitalelor din Alba contrastează puternic în raport cu situaţia social-economică a comunităţilor în care îşi desfăşoară activitatea. Unităţile medicale din Alba Iulia, Blaj şi Sebeş au o situaţie relativ bună, în timp ce instituţiile din oraşele mici cum ar fi Cîmpeniul şi Abrudul au probleme financiare şi de personal.

Cea mai critică situaţie se înregistrează la Spitalul Orăşenesc Cîmpeni, unitate care deserveşte o populaţie de peste 50.000 de persoane de pe Valea Arieşului. De mai multe ori pe parcursul anului 2014, reprezentanţii administraţiei locale au solicitat sprijin public pentru ca spitalul să nu se închidă. Primarul dimn Cîmpeni a iniţiat demersuri pentru ca şi alte localităţi din zonă să contribuie financiar la funcţionarea spitalului, dar demersal a rămas, deocamdată, fără sprijin. ”Locuitorii acestor comune din Munţii Apuseni, din oraşele apropiate de Câmpeni, din Abrud şi din Baia de Arieş, vin şi se internează la Spitalul din Câmpeni. Deci de la 7.500 de oameni, colectezi impozite şi taxe şi ţii în spate 60.000, un lucru care este imposibil şi lucrul acesta se întâmplă de ani de zile”, a afirma primarul Călin Andreş. ARAD. În ultimii ani mai mulţi medici arădeni au fost prinşi luând şpagă. Un alt medic, condamnat pentru malpraxis    Mai mulţi medici au fost prinşi luând şpagă şi unul a fost condamnat pentru malpraxis. Trei medici au cerut bani pentru naşteri. Doi medici de la Spitalul Orăşenesc Ineu şi unul de la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Salvator Vuia” din Arad au fost reţinuţi de procurori şi mai apoi au fost trimişi în judecată după ce au cerut şi primit bani pentru a asista la naşteri. În luna aprilie a anului 2012 doi medici de la spitalul din Ineu au cerut suma de 1.400 de lei de la o pacientă pentru a-i face operaţia de cezariană. Femeia i-a denunţat pe cei doi medici, cazul intrând în atenţia procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

ARGEŞ. Bubele mai mari sau mai mici ale spitalelor argeşene. Reprezentanţii DSP spun că nu sunt motivele de îngrijorare Gândacii colcăie la Spitalul de Pediatrie din Piteşti (foto mai jos). Ce-i drept, mai mult noaptea. O spun mămicile internate aici alături de copiii bolnavi. Conducerea DSP Argeş susţine că situaţia nu e chiar aşa şi aduce drept argument rezultatele ”liniştitoare” ale  controalelor efectuate recent în unitate Ce-i drept, doar ziua!

BACĂU. Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău: scandaluri de malpraxis, decese suspecte, despăgubiri record şi mită la medici Cel mai mare spital din judeţul Bacău, Spitalul Judeţean de Urgenţă, a fost în centrul mai multor scandaluri, determinate atât de corupţie cât şi de greşeli în practicarea actului medical. Mai multe persoane au decedat în condiţii suspecte, altele s-au îmbolnăvit de HIV şi au fost despăgubite cu bani de la Guvern iar medicii nu au fost ocoliţi de procurori, atunci când au luat mită. La medic în BISTRIŢA-NĂSĂUD: de la spital proaspăt renovat, la unităţi medicale ce abia reuşesc să asigure mâncarea bolnavilor Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bistriţa a beneficiat de modernizări serioase în ultimii ani. A fost refăcută bucătăria, maternitatea, farmacia, secţia de pediatrie sau laboratoarele. De asemenea, a fost înfiinţată o secţie de dializă şi a fost extinsă Unitatea de Primiri Urgenţe. Final de 2014, prinde spitalul cu alte modernizări, pregătindu-se noi săli de operaţii şi saloane. În ciuda condiţiilor care aduc cu cele din marile centre universitare nu sunt de trecut cu vederea acuzaţiile de malparxis. Chiar dacă 2014 a ferit unitatea medicală de scandaluri, în 2013, un militar de doar 24 de ani ajungea în stare gravă la o clinică clujeană, după o operaţie banală de extirpare a hemoroizilor realizată la Bistriţa. Atât medicii cât şi conducerea spitalului nu au spus niciun cuvânt despre acest incident. BOTOŞANI. Cel mai contestat spital al anului la Botoşani: acuze de malpraxis, copii orbiţi, suspiciuni de fraudă, neglijenţă crasă şi aparatură bună de casat Una dintre secţiile cele mai contestate ale Spitalului Judeţean ”Mavromati” din ultimul an este Maternitatea din Botoşani. Numai în anul 2014 au fost lansate două acuzaţii grave de malpraxis, medicii fiind acuzaţi de moartea unui copil şi orbirea altor doi. Totodată un medic de la Maternitate ar fi recomandat viitoarelor mame să nască în altă parte. BRAŞOV. Cum a distrus Ministerul Sănătăţii un spital perfect funcţional Spitalul din Săcele a fost închis în anul 2011, pe motiv că oraşul este la 10 km de Braşov şi că oamenii pot veni la Spitalul de Urgenţă să se trateze. Nimeni nu a ţinut cont de faptul că s-au făcut investiţii de 50 de miliarde de lei vechi cu doi ani înainte de decizie. Nici protestele de stradă ale locuitorilor din oraş nu au contat şi astfel s-a pus lacăt pe uşa unităţii, iar personalul a fost concediat. Autorităţile locale nu s-au lăsat şi au câştigat în instanţă dreptul de a redeschide spitalul. BUZĂU. Maternitatea din Buzău funcţionează, de peste 40 de ani, într-o clădire care trebuia să fie închisoare Maternitatea din Buzău funcţionează de aproape o jumătate de secol într-o clădire a cărei destinaţie iniţială a fost cea de închisoare. Nu a fost niciodată reabilitată iar asta se vede la exterior unde timpul şi-a pus amprenta pe ziduri. Începând cu subsolul, unde sunt vestiarele personalului medical şi terminând cu sălile de operaţie, totul este într-o avansată stare de degradare. La fel şi ehipamentele medicale. Primirea urgenţelor nu se poate face decât într-un singur cabinet, unde masa pentru consult este este la fel de veche precum clădirea. Pentru naşteri sunt trei săli iar pentru operaţii, două, din necesarul de şase.   CĂLĂRAŞI. Dezastru. Pediatria, bomba cu ceas din Spitalul Judeţean de Urgenţă Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi e o bombă cu ceas: pereţi scorojiţi, nevăruiţi de zeci de ani, faianţă care stă să cadă, mucegai şi grupuri sanitare insalubre. Dacă, Doamne fereşte!, ajungi cu copilul aici, rişti să pleci cu el mai bolnav decât a venit. CONSTANŢA. Spitalul din Eforie Sud, ţinut în sărăcie până la desfiinţare Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală (SOTRM) Eforie Sud este un exemplu de falimentare voită din sistemul sanitar. În urmă cu exact un an, în decembrie 2013, ultimii mohicani în halat alb de la spitalul din Eforie Sud primeau preaviz de şomaj. Spitalul din Eforie Sud este al doilea spital de acest profil din ţară, după Spitalul Foişor din Bucureşti. A fost înfiinţat în 1908, sub patronajul Principesei Maria, pe un teren împădurit de 17 hectare situat chiar pe faleza din Eforie Sud. Din 2004, de când a fost preluat de Consiliul Judeţean Constanţa, în spital nu s-au mai făcut investiţii din banii judeţului. Singurele lucrări de întreţinere şi dotare au fost făcute din sponsorizări, fonduri proprii şi de la Ministerul Sănătăţii. Pacienţii erau căraţi de brancadieri pe scări, iar unitatea era decuplată de la sistemul de încălzire. Medicii, asistentele şi bolnavii se încălzeau cu aparate electrice, dar pe holuri oamenii aşteptau la temperaturi care coborau spre 0 grade. CLUJ. Clujul are stadion de cinci stele, dar spitale de groază “Clujul are stadion şi sală polivalentă de cinci stele, dar spitalele sunt de două margarete”, spune ONG-istul Emanuel Ungureanu, unul dintre puţinii clujeni care cunosc ce se întâmplă în sistemul de sănătate şi au curajul să vorbească despra asta. Reporterii „Adevărul” au fost în două dintre aceste unităţi medicale, concluzia fiind că expresia corectă ar fi spitale de groază.

DOLJ. Spitalele din judeţul Dolj, locuri ale morţii şi mizeriei. Bolnavii: „Sistemul sanitar este în anestezie totală“ Oamenii susţin că în spitalele din judeţul Dolj nu s-au mai făcut investiţii capital de ani buni. Bolnavii recunosc că unităţiile sanitare sunt locuri ale morţii şi mizeriei. „Sistemul sanitar este în anestezie totală. Eu am fost internat la Calafat, iar acolo medici mi-au recunoscut că nu mă pot trata corespunzător. Am fost nevoit să mă internez din nou la Craiova pentru a putea să mă tratez. Nu este normal aşa ceva. Ministerul Sănătăţii ar trebui să facă ceva şi să aloce bani mai mulţi pentru unităţile sanitare din toata ţara. Dacă nu sunt bani pentru medicamente cu atât mai puţin sunt pentru investiţii. Unii doctori vor să îşi facă meseria, dar nu pot. Nu au aparatură medicală, iar condiţiile de muncă sunt jalnice“, a povestit un pacient. GORJ. Spitalul de boli psihice Turceni se află în colaps din cauza lipsei banilor şi a personalului medical Peste 70 de pacienţi sunt internaţi în cadrul Secţiei de boli psihice care aparţine Spitalului Orăşenesc Turceni. Această unitate este la pământ în privinţa dotărilor şi se confruntă cu lipsa de personal şi de fonduri. Pentru a reduce din cheltuieli, pacienţii cu boli psihice care nu sunt asiguraţi au ajuns să fie trimişi acasă. „Aceşti pacienţi sunt ţinuţi în spital pe cheltuiala noastră. Nu se ocupă nimeni de ei, nu au aparţinători. Statul nu ne decontează niciun leu. Cei care n-au aparţinători stau la noi. Am început să-i mai selectăm şi pentru cei care au aparţinători am luat legătura cu aceştia, să se ocupe de ei. Sunt care au aparţinători şi sunt neasiguraţi. Am luat legătura cu aparţinătorii să le facă asigurare, să le scoată certificat de handicap, să aibă grijă de ei. Mulţi îi aduc şi îi uită acolo. Am trimis către familii pe cei care au aparţinători şi cei care nu s-au mai ocupat de ei”, a spus managerul Dragoş Haţegan. Conducerea spitalului susţine că pacienţii trimişi acasă nu reprezintă un pericol, dacă îşi iau medicamentele la timp. IALOMIŢA. Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, un muzeu în toată regula. Unitatea medicală foloseşte aceleaşi aparate de peste 30 de ani  Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia este cea mai mare unitate medicală din Ialomiţa şi, totodată, singura care are probleme din punct de vedere al aparaturii medicale. O listă postată pe site-ul instituţiei scoate în evidenţă faptul că la acest spital se folosesc ustensile vechi de peste 30 de ani. Unitatea ar fi putut se modernizeze în baza unui program cu finanţare europeană de peste 30 de milioane de euro, dar a ratat această şansă.

MARAMUREŞ. Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, cel mai “amărât” spital din Maramureş. Lipsa medicilor specialişti poate duce la moarte De departe însă spitalul din Maramureş cu cele mai mari probleme din toate punctele de vedere, în special din punctul de vedere al medicilor specialişti, este Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus. Aici plata arieratelor dă bătăi de cap conducerii unităţii spitaliceşti, dar şi autorităţilor judeţene care încearcă şi vin cu fel de fel de propuneri pentru ca acest spital să nu ajungă să se închidă. Spitalul din zona Mocăniţei poate ajunge primul spital din România pentru care s-ar putea cere insolvenţa. Nemailuând în calcul faptul că sunt voci prin Vişeu de Sus care vorbesc de anumite interse imobiliare legate de acest spital, pentru aceasta fiind nevoie de închiderea lui. MEHEDINŢI. Sănătate printre gândaci şi dotări vechi în cel mai mare spital din Mehedinţi Într-un judeţ măcinat de sărăcie şi şomaj, nici  Spitalul Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin nu poate face notă discordantă şi se încadrează, evident, pe aceeaşi linie. Teoretic se pune mare preţ pe sănătate, dar atunci când vine vorba de finanţare lucrurile nu mai stau deloc aşa. Practic, situaţia celui mai mare spital din judeţul Mehedinţi este una deosebit de critică, cu datorii la furnizori de peste 12.000.000 de lei. Până la data de 21 octombrie, unitatea medicală a avut conturile blocate din cauza sumelor datorate la bugetul de stat, Guvernul repartizându-i suma de 6.352.000 de lei pentru achitarea arieratelor. NEAMŢ. Spitalul Vechi din Piatra Neamţ aşteaptă să fie demolat: ori de un cutremur, ori de autorităţi Spitalul Vechi din Piatra Neamţ, corp de clădire ce face parte din structura Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, reprezintă o adevărată „bombă cu ceas” pentru pacienţii şi cadrele medicale care lucrează aici. În acest pavilion sunt 250 de paturi pentru pacienţi şi aici funcţionează centrul de dializă, precum şi secţiile Boli Interne, Neurologie, Endocrinologie sau Reumatologie. Până în acest an, tot aici a funcţionat şi Cardiologia, care a fost mutată însă în Spitalul Nou, corpul de clădire care preia cea mai mare parte a pacienţilor Spitalului Judeţean Neamţ. Spitalul Vechi este în pericol ca la un seism puternic să se prăbuşească, concluzia fiind stabilită în urma mai multor expertize efectuate în ultimii ani. Construit în anul 1935, în timpul Regelui Carol al II-lea, spitalul a purtat la început numele fostului ministru al Sănătăţii Emil Costinescu. În cei aproape 80 de ani de funcţionare, acest edificiu a fost afectat de cutremurele din anii ’40, ’77, ’86 şi ’90, mişcările tectonice şubrezindu-i serios structura de rezistenţă.

OLT. Spitalul din Corabia, „Cenuşăreasa” sistemului sanitar de la Olt Spitalele din judeţul Olt, atâtea câte mai funcţionează, nu sunt printre cele mai amărâte din ţară, dar nici nu se pot lăuda că nu le lipseşte nimic. De departe, Spitalul Orăşenesc din Corabia se află în coada unităţilor sanitare ce ar avea nevoie urgentă de îmbunătăţiri. Spitalul din Caracal îi urmează, acesta din urmă fiind însă mult mai mare. PRAHOVA. Spitalul unde nu vrei să ajungi niciodată. Secţia Buna Vestire a SJU Ploieşti, propusă spre desfiinţare pentru „starea precară de igienă“ Toaletele insalubre, saloanele afectate de infiltraţii, mobilierul uzat şi vesela ciobită au fost doar câteva din motivele care l-au determinat, la sfârşitul anului trecut, pe Raed Arafat, să ceară închiderea de urgenţă a sediului de pe Buna Vestire a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti (foto mai jos) şi mutarea secţiilor în clădirea principală, din nordul oraşului. Nimic nu s-a întâmplat între timp, cu excepţia unor mici lucrări de igienizare.

SATU MARE. Spitalul din România care şi-a umilit pacienţii în ultimul hal. Condiţiile în care au fost trataţi pacienţii din Satu Mare Pereţii scorojiţi, plini de mucegai, toaletele imposibil de folosit în condiţii normale şi geamuri care nu pot fi închise. Aşa puteau fi descrise condiţiile în care erau trataţi la începutul anului pacienţii internaţi într-o aripă din cadrul Spitalului Judeţean Satu Mare. Din fericire, în urma unei anchete a DSP, secţia a fost închisă, iar la câteva luni reabilitată. TULCEA. Două spitale la 200.000 de oameni, în judeţul Tulcea. Un student exmatriculat a lucrat ca medic la unitatea medicală din Tulcea În judeţul Tulcea există doar două spitale la o populaţie de aproximativ 200.000 de persoane: la Tulcea şi Măcin. La spitalul din Tulcea, din numărul total de 170 de medici angajaţi, 77 sunt medici rezidenţi, iar la Măcin sunt 27 de rezidenţi. Oamenii din Delta Dunării sunt preluaţi doar cu ambulanţele navale. În luna octombrie, pompierii tulceni au primit de la Fundaţia SMURD o şalupă şi un hovercraft pentru a putea interveni mai rapid la urgenţele din Delta Dunării. VASLUI. Spitalul groazei. Ruina plină de bacterii şi mizerie în care sunt trataţi pacienţii cu boli pulmonare şi boli psihice Cunoscut sub numele de Sanatoriu TBC, prima denumire pe care a avut-o actulalul Pavilion II din cadrul spitalului bârlădean, reprezintă o imagine a stării jalnice în care a ajuns sistemul sanitar din România. Clădirea, veche de aproximativ 90 de ani, arată de parcă ar fi abandonată chiar dacă acolo sunt trataţi zilnic sute de oameni. Un loc inuman pentru a trata suferinţa oamenilor, un loc de muncă nedemn pentru cadrele medicale. Geamuri sparte, tencuiala căzută, cărămizi lipsă în pereţii infiltraţi de umezeală. În această clădire mai sunt saloane cu câte 10-20 de paturi, saloane în care nu există o chiuvetă. Fiecare din cele trei secţii din incinta clăririi (Psihiatrie, Pneumologie I şi II) are câte 75 de paturi. Adresabilitatea este mare pe tot parcursul anului, sărăcia din judeţ punându-şi amprenta asupra sănătăţii populaţiei.

VASLUI. Spitalul groazei din Vaslui: Saloanele în care gândacii ţin companie pacienţilor Secţia TBC a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui şi cea de Boli Cronice funcţionează într-o clădire de patrimoniu, veche de peste 100 de ani şi care niciodată nu a fost complet reabilitată. De-a lungul anilor, s-au făcut doar reparaţii curente şi ingenizări ale saloanelor, fiind invocata lipsa fondurilor pentru o reparaţie capitală a clădirii în care anual sunt trataţi peste 10.000 de pacienţi. Astfel, pereţii sunt scorojiţi, crăpaţi, tocurile ferestrelor şi uşile sunt putrezite, iar pacienţii stau la coadă pentru a face duş în baia comună.

Sursa: Adevarul.ro