Fie în stare brută, fie prelucrat sau sub formă de obiecte decorative, de mobilier pentru uz casnic sau pentru spaţii de birouri, lemnul românesc ajunge în cantităţi din ce în ce mai mari în străinătate.
Doar în ultimii 11 ani, peste 32,66 milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje şi până la lână de lemn, foi de furnir şi alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate de gândul.
Dacă pe parcursul anului 2002, România exporta în state din întreaga lume circa 1,98 milioane de tone de lemn şi de produse fabricate din lemn, nouă ani mai târziu exporturile de lemn românesc atingeau cel mai ridicat nivel al ultimilor 11 ani, de 4,96 milioane de tone. Totodată, anul trecut, s-a înregistrat, potrivit datelor provizorii obţinute la solicitarea gândul din partea INS, al doilea cel mai ridicat nivel al exporturilor la acest capitol, de 4,69 milioane de tone.
În topul marilor importatori de lemn românesc din perioada 2002 – 2012 se găsesc state precum Egipt, Turcia, Italia, Austria, Siria, Ungaria, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Liban, Germania, Grecia şi Japonia. În fiecare dintre aceste ţări, România a exportat în ultimii 11 ani peste un milion de tone de lemn, fie el brut sau prelucrat.
Topul marilor state importatoare de lemn provenit din România
Principalul importator al lemnului românesc, în formă brută sau prelucrată, a fost, în perioada 2002 – 2012, Egiptul. Aici a ajuns, în ultimii 11 ani, o cantitate de circa 3,14 milioane de tone de lemn – de la lemn brut, la traverse pentru căi ferate, foi de furnir şi panouri fibrolemnoase. Tot aici, pe parcursul anilor, au ajuns şi plăci de tip OSB, utilizate în construcţii, lăzi, coşuri, scânduri şi mobilier pentru birouri, toate importate din România.
Al doilea mare importator de lemn românesc a fost, în aceeaşi perioadă, Turcia. De-a lungul timpului, în acest stat au ajuns sub diferite forme peste 2,80 de milioane de tone de lemn. În perioada 2002 – 2012, turcii au importat din România atât plăci OSB, placaje şi frize de parchet, cât şi rame pentru tablori, fotografii sau oglinzi, coşuri, lădiţe şi panouri asamblate pentru acoperirea podelei şi a şindrilei.
Locul al treilea în topul marilor importatori de lemn din ţara noastră este ocupat de Italia, unde în ultimii 11 ani au ajuns mai mult de 2,70 de milioane de tone de lemn provenit din România, iar următoarele poziţii ale clasamentului sunt ocupate de Austria şi de Siria, cu importuri de peste 2 milioane de tone.
Lemnul românesc a ajuns pe parcursul ultimilor ani şi în destinaţii exotice precum Bahrein, Tunisia, Maroc, Indonezia, Insulele Virgine Britanice, Mauritania, Costa Rica, Trinidad Tabago sau Haiti, conform datelor INS.
Topul celor mai exportate cinci sortimente de lemn şi de produse fabricate din lemn din ultimii doi ani
Anul trecut, din România au fost exportate circa 4,69 milioane de tone de lemn, cu 265.351 de tone mai puţin decât în 2011, potrivit datelor obţinute de gândul din partea INS.
Lemnul tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 milimetri a fost exportat în 2012 în cea mai mare cantitate, de 1,88 milioane de tone, iar cele mai mari cantităţi, peste 27.000 de tone, au ajuns în state precum Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Japonia, China, Turcia, Liban, Iordania, Siria, Austria, Italia, Irak, Israel, Kuweit şi Tunisia.
Şi în urmă cu doi ani acesta era tipul de lemn cel mai exportat din România, în 2012 însă cererea a crescut cu peste 54.000 de tone.
Totodată, potrivit datelor INS, ţările care exportau cea mai mare cantitate din acest sortiment în urmă cu doi ani erau tot Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Japonia, acestea fiind urmate apoi de Siria, Arabia Saudită, China şi Liban.
Pe locul al doilea în topul celor mai mari cantităţi de lemn exportate din România pe parcursul anului trecut, 957.587 de tone, se găsesc plăcile aglomerate, cele de tip OSB, folosite în construcţii, şi alte panouri similare. Cea mai mare parte a acestora au ajuns în state precum Turcia, Coreea de Sud, Italia, Ucraina, Polonia, Rusia, China, Moldova, Ungaria, Israel, Serbia, Liban şi Taiwan.
Plăcile aglomerate şi panourile utilizate în construcţii se aflau, în 2011, pe locul al treilea în clasament, cu circa 621.000 de tone trimise la export. Atunci cea mai mare parte a lor era importată de state precum Coreea de Sud, Ucraina, Italia, Polonia, Israel şi Ungaria.
Lemnul de foc, precum trunchiurile, butucii, vreascurile, dar şi rumeguşul şi alte resturi de lemn au fost exportate şi ele în cantitate mare anul trecut din ţara noastră. Peste 764.000 de tone au fost trimise, printre altele, în ţări ca Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria sau Grecia.
În urmă cu doi ani acesta era al doilea cel mai exportat tip de lemn, cu 1,23 milioane de tone trimise în străinătate. Marile importatoare de lemn de foc din România erau la acea dată Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia şi Bulgaria. În total, doar în aceste state au ajuns circa 1,2 milioane de tone de lemn de foc românesc.
Următoarele cele mai exportate produse din lemn pe parcursul anului trecut, la fel ca în 2011, au fost panourile fibrolemnoase şi lemnul brut, curăţat de ramuri sau cojit. În total, cele două au însumat în 2012 o cantitate de 672.450 de tone, cu aproape 200.000 de tone mai puţin decât în urmă cu doi ani.
Ce trimitea România la export în 2002
Exporturile de lemn ale României din anul 2002 au fost cu 2,71 milioane de tone mai reduse decât cele de anul trecut. Sortimentul de lemn trimis la export în cea mai mare cantitate în acea perioadă, 1,37 milioane de tone, era tot cel tăiat sau despicat longitudinal.
Statele care importau acest tip de lemn în cea mai mare cantitate erau Egipt, Arabia Saudită, Ungaria şi Siria.
Locul secund era ocupat de panourile fibrolemnoase, cu 192.489 tone, iar cel terţ de lemnul brut, cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat, 69.460 tone. În mare parte, panourile ajungeau din România în Arabia Saudită, Siria, Turcia, Egipt, Grecia şi China.
La polul opus, se aflau la acea vreme lemnul machetat şi încrustat, cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie, statuetele şi obiectele ormanentale, dar şi butoaiele, lemnul pentru dogărie, lână şi făina de lemn care însumau o cantitate de doar 2.853 tone ajunsă la export.
Cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie şi celelalte obiecte ornamentale ajungeau de cele mai multe ori în state precum Italia, Germania, Franţa, Ungaria, Austria şi Olanda, în timp ce lâna şi făina de lemn românească era importată doar de către germani şi de către francezi.
Industria de prelucrare a lemnului, o tradiţie în România
În ţara noastră, industria de prelucrare a lemnului a început să se dezvolte în jurul anului 1900. În anii ’80, industria de exploatare forestieră, alături de cea de prelucrare a lemnului şi de cea a mobilei se poziţiona pe poziţia 20 la nivel mondial, aceasta devenind una dintre cele mai importate ramuri de producţie pentru România. Circa 70% din producţia realizată în ţară era trimisă la export, potrivit Business Magazin.
După anii ’90, a avut loc retehnologizarea în această industrie, mare parte din investiţii provenind de la companii străine. În prezent, cei mai mari exportatori de lemn din România sunt austriecii şi turcii.
NOTĂ: Datele obţinute la solicitarea gândul din partea INS care au stat la baza acestei analize au atât caracter definitiv şi semidefinitiv, cât şi caracter provizoriu, astfel:
– datele pentru anul 2012 au caracter provizoriu;
– datele pentru anul 2011 au caracter semidefinitiv;
– datele pentru perioada 2002 – 2010 au caracter definitiv.
La realizarea hărţii au fost luate în considerare date ale INS privind cantitatea de lemn şi de produse fabricate din lemn exportate din ţara noastră, împărţite în următoarele categorii:
– lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de aşchii sau particule; rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare;
– cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din nuci), chiar aglomerat;
– lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm;
– plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu raşini sau cu alţi lianţi organici;
– panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răşini sau alţi lianţi organici;
– lemn brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat;
– lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleţi simpli, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleţi, din lemn;
– alte articole din lemn;
– placaj, lemn furniruit şi lemn stratificat similar;
– lucrări de tâmplărie şi piese de dulgherie pentru construcţii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua şi şindrile („shingles” şi „shakes”), din lemn;
– foi pentru furnir (inclusiv cele obţinute prin tranşarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar şi alt lemn tăiat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare;
– lemn (inclusiv lamele şi frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălţuit, şanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, feţe sau capete, chiar geluit, şlefuit sau lipit;
– lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile;
– lemn pentru dogărie; prăjini despicate; ţăruşi şi pari din lemn, ascuţiţi, nedespicaţi longitudinal; lemn simplu degroşat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare;
– traverse din lemn pentru căi ferate sau similare;
– rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare;
– articole de masă sau de bucătărie, din lemn;
– lemn marchetat şi lemn încrustat; sipete, casete şi cutii pentru bijuterii sau argintărie şi articole similare, din lemn; statuete şi alte obiecte de ornament, din lemn; articole de mobilier din lemn;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri;
– unelte, suporturi şi mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade şi şanuri pentru încălţăminte, din lemn;
– mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării;
– butoaie, cuve, putini şi alte produse de dogărie şi părţile lor, din lemn, inclusiv doagele;
– lână de lemn; făina de lemn.
Autor: Corina Vârlan
Sursa: Gandul.info
Adauga comentariu