Să spui că românii regretă astăzi „comunismul”, așa cum au făcut chiar sociologii, dar mai ales presa – care nu se sinchisește niciodată să producă sentințe definitive – e o afirmație pe cât de absolută, pe atât de arbitrară. Românii regretă anumite elemente ale regimului pe care îl numim „comunism”, pe care, de altfel, le și punctează, precum siguranța locurilor de muncă și cea socială, în genere, continuând să deteste altele.
Însă percepția că țara merge într-o direcţie greşită, exprimată, ca regulă, în aceleași sondaje, este cât se poate de reală.
În sondajul INSCOP realizat acum, spre sfârșitul toamnei lui 2021, mai bine de 60% dintre români sunt de părere că se trăieşte mai rău în România anului 2021, decât înainte de Revoluţie. De vină pentru faptul că un procent atât de mare vede prezentul şi viitorul în termeni negativi ar fi nu doar pandemia, ci și criza economică şi politică din ţară.
Este adevărat că regimul comunist, ca întreg, a rămas încă un reper în viaţa românilor, dar această raportare are dreptul la diferențe, iar compararea prezentului cu „Epoca de Aur” se face de către români pe diverse paliere. De exemplu, românii se raportează la locurile de muncă sau la locuințe, ajungând să regrete, într-adevăr „Epoca de Aur”, pentru că pe atunci nu existau şomeri, iar statul îţi oferea o locuinţă pentru care se plătea o sumă modică.
„Puteai să trăieşti decent. Frigiferul plin de carne, n-aveam probleme. Şi de toate erau”, „Cel puţin aveam un serviciu asigurat. Case ni se ofereau de la stat” sau „Atunci aveai o siguranţă, un serviciu. Ştiai că dacă îşi văd de treabă la locul de muncă, puteam ieşi la pensie”, sunt câteva dintre părerile oamenilor.
Capitalismul a venit cu prosperitate pentru puțini și probleme în plus pentru cei mulți, care de data asta țin de supraviețuire. Studiu arată că aproape două treimi dintre români spun că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani.
„Dacă am compara aceste date cu o măsurătoare pe care am făcut-o în urmă cu 7 ani, în 2014, constatăm că atunci românii erau puțin mai optimiști în legătură cu viitorul și în legătură cu prezentul în comparație cu trecutul” – Remus Ştefureac, director INSCOP.
Cauzele pentru care un segment larg de populaţie face încă o asemenea comparaţie sunt multiple. „Nesiguranţa şi provocările coşului zilnic, lipsa de perspectivă asupra a ceea ce înseamnă ajutor pot să determine o persoană să gândească ca şi cum nu are suport extern, ca şi cum încrederea în organele statului nu mai există – Jeni Chiriac, psiholog.
„Datele au fost culese într-un context de criză multiplă: criză pandemică, sanitară, care se întinde deja de un an și jumătate, o criză economică, socială, facturi, creșteri și, evident, o stare de anxietate. Peste toate acestea s-a suprapus o criză politică absolut inexplicabilă la 8 luni după constituirea unei coaliții de guvernare” – Remus Ştefureac.
Economiştii au propria explicaţie. „Era o lume împărțită în două: niște oameni, foarte puțini, care o duceau mult mai bine decât ceilalți. Și foarte mulți oameni care o duceau foarte rău. Nu se găsea mâncare, totul era raționalizat. Se lua curentul o dată pe zi. Aveai apă caldă o dată pe săptămână” – Cristian Păun, economist.
Potrivit aceluiaşi sondaj, 45% dintre români cred că peste 30 de ani situaţia ţării va fi chiar mai rea decât în prezent.
Sursa: anonimus.ro