Campania de denunțare a contractelor păguboase de la Hidroelectrica pare sfârșitul unei uriașe minciuni uriașe, întinsă pe un deceniu. Atenție doar, să nu fie începutul alteia!
Deși lăsată în umbră de show-ul politic, rezilierea contractelor păguboase de la Hidroelectrica este cel mai spectaculos și cel mai intrigant fenomen care se petrece acum în economia românească.
Să recapitulăm: la doar câteva zile după instalarea unei puteri care abia dibuia dificultățile trecerii de la vorbă la faptă, conducerea Hidroelectrica era schimbată verigă cu verigă. Apoi, a venit vestea-șoc: insolvența unei companii care prin definiție nu putea intra în insolvență decât în urma unui cataclism. Mișcarea a fost descrisă în momentul respectiv în toată paleta de termeni de la “genială” la “imbecilă”. Însă scopul asumat, rezilierea contractelor cu “băieții deștepți”, a fost urmărit cu precizie aproape militară.
S-a demonstrat că aceste contracte nu erau deloc așa solide pe cât se sugera, că se renegociau chiar și de mai multe ori pe an și că nimeni până acum n-a avut cu adevărat interesul să le denunțe. Însă cea mai șocantă și cinică dintre concluzii este aceea că secretomania nu servea absolut nici unui scop direct: mostrele de contract devenite publice sunt niște banale înțelegeri păguboase, fără niciun fel de implicații “strategice” sau “concurențiale”. Singurul rost servit de secretizarea copntractelor a fost tocmai să întrețină, prin opacitate, minciuna că ele ar fi greu de reziliat. Nu există presupusele despăgubirile exorbitante pe care Hidroelectrica ar trebui să le plătească în caz de denunțare unilaterală. Cel mai rău scenariu era doar ca instanța să oblige menținerea relației comerciale păguboase, nimic mai mult.
Dacă procesul va fi dus până la capăt fără probleme, Hidroelectrica va avea profituri suplimentare de câteva sute de milioane de euro pe an. Iar oamenii care au făcut treaba vor deveni eroi. Dar numai cu condiția să se deslușească niște lucruri care deocamdată ridică semne de întrebare și să se evite riscul principal: revărsarea din lac în puț. Încă nu e clar a cui este inițiativa și controlul în tot acest proces. Politicienii din ambele tabere au părut luați prin surprindere și pe alocuri iritați de deznodământ. Mai mult, s-a ajuns la un conflict juridic între Hidroelectrica și ANRE, care în mod normal putea fi arbitrat în interiorul Guvernului, chiar de premier.
Miza conflictului este majorarea prețului pentru curentul livrat în coșul pentru populație, care acum este sub costul de producție. Este legitimă abordarea că prețul trebuie să fie același pentru toată lumea – inclusiv pentru consumatorii casnici. Însă momentul ales este nefiresc. Abordarea corectă era ca prețul pentru populație să fie mărit nu în rând cu alungarea băieților deștepți ci după. Dacă au existat rațiuni practice pentru această desincronizare, va trebui ca ele să fie explicate la sfârșit.
Marele pericol sunt noii băieți deștepți, care caută drumul spre sutele de milioane proaspăt eliberate. Deja încep să se înfiripe noi scheme de jaf cu ambalaj nobil, ca de exemplu “subvenționarea curentului pentru irigații”. Dacă astfel de argumente vor mai fi acceptate, singurul rezultat va fi schimbarea garniturii băieților deștepți din energie sau metalurgie cu băieții deștepți din irigații.
Există, desigur și panica băncilor care sunt puse în situația să reevalueze portofolii. Panica aceasta este neîntemeiată și ipocrită. În primul rând, pentru că atât timp au extras dobânzi sigure dintr-o companie putredă, n-au avut nici o apăsare. Și, cel mai important, pentru că oricum își vor primi banii înapoi.
Lucian Davidescu
sursa: riscograma.ro
Cu o deosebita vigilenta si logica impecabila voi pune niste intrebari de bun simt la care cititorii sa raspunda.
“Miza conflictului este majorarea prețului pentru curentul livrat în coșul pentru populație, care acum este sub costul de producție”
– pai prima problema: ce inseamna cos al productiei si de ce trebuie sa folosim cosul si voi continua cu ultimul citat dupa care voi elabora.
“Este legitimă abordarea că prețul trebuie să fie același pentru toată lumea – inclusiv pentru consumatorii casnici”
-cum adica “este legitima”? ce am inebunit cu totii? Poporul a contractat si platit integral costurile pentru intreg sistemul si corporatia HIDROELECTRICA. Populatia este cea care trebuie sa beneficieze de tot curentul produs cu un pret care ar trebui sa ajunga aproape de 0 deoarece sa amortizat deja investitia. Cosul se foloseste tocmai ca populatia sa plateasca mai mult decat face treaba pentru ca populatia consuma mult mai putin ca industria si din cate tin eu minte nici o firma privata nu a dat un ban pt Hidroelectrica (ca toate erau de stat). Asa ca firmele sa cumpere de la termocentrale sau Nuclearelectrica mai scump ca ele oricum nu au platit costuri de investitie si amortizare.
Restul articolului oricum este palavrageala asa ca va las pe voi sa decideti…