După fiecare tur de alegeri vorbim de prezența la vot. Că a fost mică sau mare, că nu au ieșit tinerii la vot, că Diaspora contează sau nu contează, fiecare în funcție de simpatiile politice. Dar mereu ne mirăm când ne sunt prezentate cifrele.
România este o țară cu o populație sub 20 de milioane de locuitori dar cu 18.263.875 de votanți (cetățeni înscriși pe listele electorale). Practic, dacă analizăm fiecare județ vom vedea că numărul de alegători înscriși pe liste este aproape egal cu numărul de locuitori ai județului. În aceste condiții, este sigur că prezența la vot este subevaluată, pentru că numărul de participanți la vot este raportat la un număr total de alegători care este nerealist de mare.
Matematica față-n față cu manipularea
Statele din Europa de Est, după căderea comunismului, au avut scăderi drastice de populațuie. Principalele motive țin de migrație, natalitatea scăzută din cauza veniturilor mici și lipsa unor politici sociale. Conform datelor INS[1], în anul 2002 în România erau 21.680.974 de locuitori, iar în anul 2011 (după recensământ), România avea 19.042.936, adică populația a scăzut cu 12%.
Se estimează[2] că populația cu vârsta de până la 18 ani este de aproximativ 20% din popualția țării. În anul 2013, un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie[3] estima numărul românilor care lucrează în străinătate la 3,5 milioane. Autoritatea Electorală[4] a declarat că pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din 2014 sunt înscriși pe liste 18.284.326 de români. Conform Biroului Electoral Central (BEC) pentru turul doi al alegerilor prezidențiale s-au prezentat 11.719.344 de alegători, adică 64% din numărul celor înscriși pe liste.
În acest an, la alegerile parlamentare au fost 18.263.875[5] de cetățeni înscriși pe liste și 7.212.022 au mers la vot. Aproximativ 40% din cei înscriși pe liste. Practic, numărul celor înscriși pe liste față de acum doi ani a scăzut cu doar 20.451. Asta în condițiile în care datele ONU[6] arată că România este a doua țară ca procent al migrației după Siria la nivel mondial. Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu 7% din 2000 până în 2015.
De ce avem așa mulți votanți?
România, țară membră a Uniunii Europene are un anumit număr de reprezentanți, în funcție de numărul locuitorilor. Astfel, raportând o populație de aproape 20 de milioane, statul român are dreptul la mai mulți euro-parlamentari și la mai multe fonduri europene.
Un alt motiv, mult mai puțin nobil ca primul este că permite anumitelor entități să se joace cu prezența și votul oamenilor la alegerile care contează. Când ai 18 milioane de posibili votanți, dar de obicei votează 7-8 milioane posibilitățile sunt nelimitate. Așa apar la vot ”tinerii frumoși și liberi”. Atunci când aceștia nu vin la vot și lumea se întreabă unde sunt, răspunsul este simplu – aceștia nu există.
[1] http://old.econtext.ro/dosar–2/analiza/alarma-romania-este-pe-primul-loc-in-europa-la-scaderea-populatiei-topul-statelor-europene-dupa-evolutia-populatiei-din-ultimii-zece-ani.html
[2] http://www.gandul.info/politica/cum-a-ajuns-romania-sa-aiba-pe-hartie-20-1-milioane-de-cetateni-si-18-8-milioane-de-votanti-vicepresedintele-aep-e-o-dilema-careia-nu-i-vad-nici-rostul-nici-rezolvarea-12526806
[3] http://www.digi24.ro/special/digi-portrete/generatia-x/generatia-x-cati-romani-au-plecat-din-tara-unde-si-de-ce-365376
[4] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18431311-autoritatea-electorala-18-284-326-alegatori-inscrisi-listele-electorale-permanente-pentru-scrutinul-din-2-noiembrie.htm
[6] http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-prima-dupa-siria-in-topul-migratiei-575743
Autor: Alexandru David
Adauga comentariu