Cazul tragic produs la Maternitatea din Giulești a readus în discuție o mai veche problemă: dreptul bisericii de a decide cine și cum să fie înmormântat. De fapt, problema de fond este mult mai profundă și nu se limitează doar la această decizie. Și este și destul de spinoasă, fiindcă biserica nu a fost obișnuită să se confrunte cu un val de contestații așa cum au fost afișate în ultimul timp. Într-o societate în care supunerea spirituală a fost norma, în detrimentul gândirii libere, actuala stare de fapt tinde să îngrijoreze mediul ierarhic. Dincolo de frământările actuale, realitatea rămâne și determină punerea unei întrebări de bun simț: DOGMELE sunt mai importante decât OMUL?
Trecând peste episoadele medievale similare, răspunsul este dificil de dat în condițiile în care ne-am obișnuit cu o religie schematizată, rodul unei mentalități de consum. Drept urmare, relația cu Dumnezeu a devenit una de expoziție, în careformele primează în fața fondului. Fiindcă așa a fost și interesul… Ca esențele să fie marginalizate, interesând în mod prioritar respectarea normelor tradiționale, nuanțate cu suficiente superstiții, ale căror origini și semnificații cel mai adesea sunt ignorate sau uitate.
Drept consecință, formula de succes progresivă 3R(Rutină-Rugină-Ruină) tinde și de data aceasta să își arate consistența. Contrar îndemnului biblic: „Milă voiesc, nu jertfă”. Determinându-ne să întrezărim o realitate sumbră despre prezentul lui homo religiosus, locuitor al meleagurilor carpatine… Și aceasta în condițiile în care se atestă că dogmele continuă să rămână imobile, primând în fața omului. O„dictatură” a formelor care ucide lent și sigur! Creîndu-se un cerc vicios din care omul cu greu se poate elibera… Rod ale unei instituții nereformate, fie ea și religioase, care decide de pe pământ soarta viitoare a omului. Fie el și nebotezat…
P.S. Nu militez pentru desființarea regulilor, ci pentru așezarea lor într-un context care să țină cont de priorități și de evoluția omenirii…Nu este nici o virtute în a respecta norme care au fost valabile într-o societate cu un alt tip de gândire și cu alte condiții de dezvoltare. Conservatorismul exagerat poate deveni periculos dacă nu este capabil să se adapteze la realități…Or, din acest punct de vedere, prioritare sunt pricipiile universal valabile ale creștinismului, și nu regulile derivate din acestea, care pot fi condiționate de organizarea temporală a unei societăți…
prof. Lehaci Florentin
sursa: proatitudine.ro
Micutii aceia canta slava Domnului, in rai, alaturi de sfinti si ingeri. Si Biserica refuza sa dea liniste familiilor indurerate pe nu stiu ce motiv.
Lasa, se vor intalnii si preotii acestia cu Domnul, cand ii va intreba pe ei de ce au facut asta ce au sa raspunda? Sau le va spune si lor direct “voi orbi ce conduceti pe alti orbi”?
Bineinteles, poate fi o eroare culpabilizarea in masa a unei anumite categorii sociale, fie ea si religioase. Insa, atata timp cat o institutie ramane retrograda in conceptie si in practici si actioneaza in spiritul supunerii unei intregi colectivitati, o atitudine se impune. Biserica ar trebui sa fie institutia cea mai democratica. Libertatea autentica vine din crestinism si nu din mediul politic, Realitatea trista este insa ca biserica actioneaza prea des asemenea mediului politic si gaseste o sumedenie de oameni care sa aprecieze supunerea oarba. Un asemenea fapt merita macar a fi semnalat, fiindca de schimbat probabil sunt putine sanse…