Finlanda semnalează că își va schimba total politica de securitate și că își va regândi poziția de neutralitate. ”Rusia nu mai este vecinul care credeam că este”, a spus premierul Finlandei, Sanna Marin, săptămâna trecută, arătând că guvernul și parlamentul vor discuta despre oportunitatea aderării la NATO.
Este vorba despre o provocare a Finlandei la adresa Rusiei? După ce a ținut piept URRS în Războiul de Iarnă și Războiul de Continuare, din 1939 până în 1944, cu pierderi teritoriale însemnate, dar și provocând pierderi uriașe sovieticilor, Finlanda a acceptat un statut de neutralitate care i-a permis să prospere în perioada Războiului Rece, deși împărțea o graniță de aproape 1.500 de km. cu URSS. Nu puțini strategi americani au sugerat că Ucraina ar trebui să se „finlandizeze”, pentru a-și putea menține suveranitatea și granițele. Se pare însă că acum Finlanda alege să se „ucrainizeze”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia va trebui să „reechilibreze situația” prin măsuri proprii, dacă Finlanda și Suedia se vor alătura NATO. ”Am spus mereu că alianța este un instrument îndreptat spre confruntare, iar expansiunea ei nu va aduce stabilitate pe continentul European”, a spus Peskov.
Un avertisment mult mai dur a venit din partea lui Vladimir Djabarov, membru al Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus. El a spus că aderarea la NATO a Finlandei ar fi „o greșeală strategică” și că Finlanda ”ar deveni o țintă”. ”Cred că ar fi o mare tragedie pentru întreg poporul finlandez. Ar duce la distrugerea țării lor”, a spus Djabarov. „Finlandezii ar semna pentru distrugerea țării lor”, a spus Djabarov, citat de Ria Novosti. Diplomația finlandeză a refuzat să comenteze aceste declarații, spunând că nu face acest lucru cu afirmațiile unor parlamentari străini.
Porțile NATO sunt larg deschise pentru Finlanda, a spus secretarul general al Alianței, norvegianul Jens Stoltenberg. Același lucru este valabil și pentru Suedia. ”Dacă decid să candideze, iar asta va fi sută la sută o decizie a Finlandei și Suediei, atunci cred că este posibil să avem o decizie rapidă și aceste țări să adere rapid. Până la urma, este o decizie politică, pentru că vedem gradul mare de interoperabilitate dintre NATO, Finlanda și Suedia, vedem că îndeplinesc standardele NATO și ar trebui să le permitem să adere foarte repede”, a spus Stoltenberg. Asta ar însemna ca cele două țări sa nu mai primească vreun Plan De Acțiuni pentru Aderare, așa cum s-a întâmplat cu toate statele care au aderat după 2004, un plan de acțiuni care este folosit mereu pentru a amâna un răspuns privind, spre exemplu, aderarea la NATO a Georgiei.
The Sunday Times a relatat că ”se așteapta candidatura Finlandei pentru NATO în luna iunie, iar cea a Suediei ar trebui să urmeze”. În luna iunie are loc summitul NATO de la Madrid. Cât privește Suedia, posibila decizie a depunerii candidaturii pentru aderarea la NATO se pare că va fi amânată până după alegerile ce vor avea loc în septembrie.
Finalnda și Suedia sunt conduse acum de guverne social-democrate, însă opoziția conservatoare are șanse să câștige alegerile. Partidele conservatoare din cele două state susțin și mai mult aderarea la NATO. Liderii Partidului Coaliției Naționale Finlandeze și ai Partidului Moderat din Suedia (ambele membre ale PPE) au decis să creeze un grup de lucru pentru susținerea aderării la NATO a celor două țări. Ei sunt ajutați de politicieni importanți din Norvegia și Danemarca (ambele state NATO).
Cel mai puternic susținător al aderării la NATO este fostul premier finlandez Alexander Stubb, extrem de activ pe Twitter în ultimele săptămâni. ”Orice intimidare, amenințare, orice atac cibernetic din partea Rusiei va spori sprijinul pentru aderarea Finlanndei la NATO. Trenul a plecat din gară. Suntem în vagon. Destinația este Cartierul General NATO de la Bruxelles. Depunerea candidaturii este iminentă, cel târziu în iunie. Vom deveni membri în 2022”, a scris Stubb.
În perioada Războiului Rece, integrarea în lumea occidentală în paralel cu păstrarea bunelor relații cu Moscova a fost o politică care în Vest a fost numită ”finlandizare”. Însă finlandezii considerau că acest concept simplifică foarte mult din strategia țării lor din acea perioadă. Finlanda nu a încercat să rezolve problemele cu Rusia, ci mai degrabă să le mențină la un nivel gestionabil, să accepte forța superioară a Rusiei, însă să aibă comerț puternic cu Rusia, o diplomație abilă și să nu uite de investiții puternice în apărare. Finlanda, alături de Suedia, a aderat la UE în 1995, fără vreo opoziție din partea Rusiei, iar Moscova arată acum că nu are nimic împotriva aderării Ucrainei la UE. Strategi americani precum Henry Kissinger și Zbigniew Brzezinski au recomandat Ucrainei, după anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din Donbass, în 2014, să urmeze exemplul finlandez din urmă cu decenii.
”Este important să știi cum gândesc rușii. Sunt o țară de șahiști, vrem sau nu vrem, și fac acele mișcări care sunt strategice pentru ei la momentul respectiv”, spunea, în 2016, ministrul de Externe Timo Soini, fost lider al Partidului Finlandezilor, considerat de extremă dreapta. Iar Vladimir Putin spunea că politica de decenii a Finlandei este ”cel mai bun model pentru țările nealiniate care doresc relații bune garantate”. Afirmațiile lui Putin au fost primite de finlandezi fie ca atare, fie ca un avertisment voalat în privința aderării la NATO.
După invazia rusă în Ucraina din februarie 2022, sondajele arată că numărul finlandezilor care își doresc aderarea la NATO aproape s-a triplat, de la 19% în 2017, la 53%. În Suedia, aderarea la NATO este dorită de mai puțin de 40% dintre cetățeni. Aceste procente în creștere, alături de războiului Rusiei în Ucraina și de declarații cum că aderarea la NATO nu este o chestiune de pro sau contra, ci este despre identitatea occidentală a Finlandei sunt argumente pentru aderarea rapidă a Finlandei la NATO.
Financial Times arată că mai există încă și voci critice în Finlanda. ”Dintr-odată, se pare că populația Finlandei a decis: avem doar o opțiune. Este o schimbare radicală, un impuls uriaș”, spune Charly Salonius-Pasternak, de la Institutul Finlandez pentru Relații Internaționale. ”A candida pentru aderarea la NATO implică riscuri groaznice pentru Finlanda și pentru NATO. Avem un vecin foarte imprevizibil, agresiv. Am spus mereu ca aderarea la alianțe militare se face în vremuri liniștite, pentru a nu importa instabilitate în organizația la care aderi”, a spus un înalt oficial finlandez, citat de Financial Times.
Autor: Călin Marchievici
Sursa: cotidianul.ro
Adauga comentariu