Beach, please! Tac și privesc… Încetișor ne întoarcem la vremurile copilăriei, când boșorogii aruncau cu apă pe noi ca să nu ne mai suim în corcoduș. Știți voi hodorogii ăia care fuseseră cineva, foști secretari de partid sau ideologi de mare angajament, dar căzuse comunismul și rămăseseră fără statut. Nu-i mai respecta lumea. Mocneau de furie mereu. Nu se mai temea nimeni de ei și îi măcina frustrarea. Făceau spume prin fața blocului, dădeau după tine, te pârau la părinți sau chemau ”miliția” din orice. Generația mea cel puțin, 40 – 50 de ani, a început să se încadreze bine de tot în categoria asta. E mereu pregătită să sară la gât și să emită verdicte. Are păreri virulente despre orice: Tineretu’, dom’le!!! Nu votează corect!!! Nu trăiește cum trebuie! Drogurile, dragă! E comuniști! E nenoriciri multe, maică! Bici, pliz!
Bă, tineretu’! Tăceți, dracu’ și fiți cuminți, că noi suntem apărătorii democrației și ai normalității! Nu vă mai plângeți că n-aveți un viitor! Că v-am amanetat tinerețile la corporație pentru o sută de coco în plus la salariu și pe urmă am închis ochii la tot ce se întâmpla în jurul nostru. Nu contează că v-am mințit că, dacă consumați cuminți și rămâneți docili, veți beneficia de un trai decent. Nu contează că sistemul nostru educațional e complet depășit pentru că a fost născocit ca să producă albine lucrătoare din secolul trecut. N-are importanță că piața muncii nu seamănă cu nimic din ce știau boșorogii care urmau să se pensioneze după 45 de ani de muncă la aceeași fabrică. Sistemul ăla nu mai există de trei decenii, dar asta nu înseamnă că trebuie să adaptăm politica sau educația la realitate.
Nu contează că vi s-a vândut un vis imposibil, în care toată lumea va avea vilă, două mașini și 2,5 copii. La muncă, băăăă, nu la întins mâna! Nu vă place aici? Duceți-vă în pribegie, că și-acolo e la fel! Doar că acolo se uită străinii pe sub sprâncene la voi. Nu contează că veți munci o viață întreagă și nu veți putea obține ce au reușit părinții și bunicii voștri. N-are importanță că sunteți sclavii Gig Economy și ai neoliberalismului, într-un sistem globalizat pe care nici măcar intelectualii României nu-l înțeleg, d-apoi părinții voștri. E mai puțin relevant că nu veți avea pensii, locuințe, protecții sociale decente, servicii medicale de calitate, independență financiară, mobilitate socio-economică sau altceva. Ciocu mic, tineretu’! Noi suntem pe val acuma. Noi, boșorogimea, trebuie să tragem jarul pe turta noastră și să emitem păreri. De ce ne îngrijorați, măi, animalelor!?! Faceți jocurile Rusiei???
Voi trebuie să munciți cuminți pe 800 de coco pe lună, într-o țară cu prețuri aliniate la Occident și cu benzina mai scumpă decât în SUA. Trebuie să traforați și să plătiți taxe ca să nu beneficiați de sprijin maternal și să vă moară pruncii prin spitale. Cât oți mai putea munci, că noi tot importăm sclavaleți din lumea a treia care sunt dispuși să doarmă câte 20 în cameră și să muncească pe 500 de coco. Dacă nu le dăm și ălora țeapă la salarii, dacă nu-i ținem la negru ca să nu plătim taxe și astea… E prea complicat ca să înțelegeți voi. Voi trebuie să slugăriți cuminți, în maximă confuzie, cu 72 de sexe, pandimensionali, pseudosexuali, multilateral subdezvoltați, beți, drogați și părăsiți sufletește. Trăiți în liberate. Puteți face orice vă trece prin cap atâta vreme cât ajungeți la opt la program și plătiți rata la timp. Consumați! Nu veți deține nimic și veți fi fericiți!
Noi avem păreri despre tot și toate. Trebuie să ne ascultați pentru că știm. Se vede că știm pentru că lumea pe care am clădit-o noi e genială. Totul merge brici. Nu lăsați pacea să vă strice războiul! Nu lăsați sărăcia și batjocura să vă strice loialitatea față de regim. Duceți-vă în armată ca să ne apărați nouă privilegiile și bunurile pe care voi nu le veți avea niciodată! ”Numaivă drogaț la Bici Pliz!” Drogați-vă cu valorile noastre răsuflate. Cu sloganurile și glumițele noastre bășite. Tot la depresie, sărăcie și moarte duc și astea, dar profităm noi mai bine. Avem banane și blugi pentru toată lumea! Mă rog, mai mult pentru copiii noștri gângavi și semi-retardați, pe care îi băgăm pe ușa din dos prin corporații sau instituții. O să vă fie șefi și lideri politici în câțiva ani. Pentru voi nu știu ce mai rămâne. Aluo, tineretu’! Aluo!!! Așezați-vă liniștiți!
Mă bufnește și râsul. Dragi tineri, nu vă mai luați după noi pentru că suntem prea proști pentru secolul 21. Generațiile noastre au plecat de la rebeliune și nonconformism și au ajuns cele mai mari toroipane ale sistemului corupt. Sunt pline de slugi tari în clanță și de conțopiști sadea care au senzația că mai sunt relevanți. Foștii rebeli se dau docți, futăcioși și inteligenți pe-aici prin Catena internetului, la secția Geriatrie Digitală. Scriu despre valori și pe urmă se înghesuie la cumetrii politice ca să prindă ultima tartină de pe platouaș. În realitate sunt niște buimaci senili pe lângă care a trecut viața cu 200 la oră. Au trăit speriați toată viața. Purtau plete ca să fie primiți în zona cool. Se făceau că fumează ca să pară șmecheri. Revoluția lor era desen animat. Ascultau metal ca să susțină contracultura prin care au ajuns să aplaude manele politice, să devină turnători digitali și iobagi securistici 20 de ani mai târziu.
Sunt niște trompete obosite și sifonari, la fel ca părinții și bunicii lor care chemau miliția. Au slugărnicia în sânge. Nu știu altceva. Sunt doar consumatori. Acum îmbătrânesc și au început să dea în dârdâială că nu mai beneficiază de respectul celorlalți. S-au supărat că nu mai sperie pe nimeni. Sunt apărătorii unui sistem politico-economic fosilizat care acum e pe moarte. Dar pentru că nimeni nu vrea să recunoască că a fost imbecil și a susținut niște minciuni o viață întreagă, lumea trage de sistem până la ultima suflare. Iobagii trăiesc în negare. Speriați cum au fost ei toată viața, s-au conectat direct la țâța statului și vă predau capitalism de-acolo. De la înălțimea lor de pitici intelectuali și asistați social de lux. De asta sunt blestemați să comenteze subiecte irelevante toată ziua. Nu mai pot ataca sistemul care îi hrănește, dar vor să pară în continuare combatanți și rebeli. Așa că discută nimicuri: tineretul, celulita, cum s-a îmbrăcat aia, ce țâțe are cutăreasca, ce prostie a zis un prost și timpul probabil… Trebuie să scrie pe lângă. Mărunțișuri. Daraveri de clopotniță. E tot ce se mai poate.
Generația mea devine încetișor nomenclatura, doar că nu-și dă seama de asta. E perfect pregătită pentru transplant. S-a integrat genial în sistem și-n iobăgia ideologică. Are sistemul imunitar făcut praf. Bănuiesc că orice nomenclatură are senzația că e normală și simte nevoia să predea lecții de sănătate socială. Până la urmă prostul nu știe că e prost și nu suferă despre asta. Îi afectează doar pe cei din jur. E la fel și cu demnitatea. Când n-o ai, nu știi că-ți lipsește. Bitch, please!
Autor: Dan Pavel
Adauga comentariu