După ce Trump a detonat bomba tarifelor vamale, au apărut experții în taxe și tarife, așa cum apar ciupercile după ploaie. Citind opiniile care circulă mă pufnește râsul întrucât, în majoritatea lor, cei care le exprimă nu au habar despre lucrurile asupra cărora se pronunță. Iată de ce, pentru a calma spiritele, o să facem în cele ce urmează o scurtă trecere în revistă a absolut tuturor fenomenelor pe care le-am văzut în politica americană, dând explicații logice în locul aberațiilor pe care le enunță toți neaveniții transformați în „analiști”, „experți”, „comentatori” etc.
Să începem cu începutul, anume cu Trump. Cei care cred că Trump e un accident, o nenorocire, o întâmplare nefastă sau ceva similar, sunt absolut naivi. Nici primul său mandat și nici cel de-al doilea nu au fost accidente, ci necesități. Motivul? Ca orice imperiu muribund, SUA caută soluții. Au încercat cu abordarea protecționistă a lui Trump din primul mandat, ca reacție la globalismul războinic și păgubos al lui Obama. N-a mers, motiv pentru care au revenit la politica de „și mai mult globalism” a lui Biden, pentru ca, după falimentul evident al acesteia, să se reîntoarcă la politica de „și mai mult protecționism” a lui Trump. Va merge? Evident că nu. Însă asta nu înseamnă că nu vor fi consecințe.
Am explicat cu ceva timp în urmă motivul pentru care taxele vamale mărite nu funcționează. Atâta timp cât NU ai o industrie locală, taxele vamale crescute nu te ajută să-ți construiești o industrie, ci vor avea ca efect creșterea prețurilor interne. De asemenea, am explicat și faptul că cei din Administrația Trump sunt conștienți de efecte, dar merg pe această linie deoarece au nevoie de bani pentru putea petici bugetul. Mecanismul e simplu: când ai nevoie de bani, crești taxele. Doar că taxele crescute sunt o monedă perversă, al cărui efect e scăderea popularității în sondaje. Trump știe asta și nu vrea să plătească electoral. De aceea arată spre „ceilalți”, spre „dușmanii externi”, cei din cauza cărora „suferă americanul de rând”.
Elementul simplu pe care trebuie să-l introducem în ecuație e faptul că SUA nu are TVA. Iată motivul pentru care produsele sunt ieftine pe piața americană. Mai mult, importurile chinezești – care în sine sunt ieftine, ajung acolo la prețuri derizorii. Tarifele vamale introduse de Trump reprezintă, în realitate, o formă mascată de TVA. În acest fel, Trump își obligă consumatorii – adică baza sa electorală – să plătească indirect mai mulți bani la buget! Și, introducând taxe vamale universale, face în așa fel încât mărfurile importate să nu mai poată beneficia de „optimizări”. Cu alte cuvinte, cei pedepsiți nu vor fi exportatorii, ci americanii, care vor suferi teribil din cauza creșterii generalizate a prețurilor.
Sunt chestiuni pe care le-am explicat. Mai e însă un amănunt pe care nu l-am dezbătut suficient, anume tabloul general. Am spus de atâtea ori că SUA e un imperiu în declin. De ce? Pentru că asta e soarta imperiilor. SUA a ajuns la momentul la care căderea sa e inevitabilă și ireversibilă. Probabil credeți că vorbesc fără acoperire, dar nu e așa. Ce-ați zice dacă v-aș spune că ceea ce vedem acum am mai văzut-o în trecut? Culmea, chiar americanii au fost cei care au profitat!
În anii 30 ai secolului trecut, pentru a contrabalansa concurența americană, Anglia a început să introducă tarife vamale. Ce a rezolvat cu asta? Nimic. Traiectoria sa descendentă nu a putut fi oprită. Ceva similar se întâmplă acum cu SUA care, brusc, s-a trezit că are întreaga lume ca dușman. E un proverb care sună cam așa: „Când doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă!”. La fel e cu SUA: toți îi spun că are o problemă, doar că SUA susține că problema e la ceilalți. Și, ca de fiecare dată în istorie, veți vedea același deznodământ.
Nu în ultimul rând voi ataca problema piețelor. Toată lumea spune că bursele scad din cauză că Trump a început războiul comercial împotriva tuturor. E fals! Bursele scad pentru că sunt supraevaluate. Atât de supraevaluate încât nu se pot regla decât ori printr-o scădere bruscă a cotațiilor(cu peste 90%!) ori printr-o hiperinflație. Trump nu vrea să-și lege numele de un crah bursier, dar nu vrea nici hiperinflație, cu toate că știe că devalorizarea dolarului ajută economia. Și-atunci? Cel mai probabil ar vrea ceva echilibrat: să se adauge puțin și la prețuri, să fie și ceva inflație, astfel încât „să nu se simtă”. Însă cine crede că așa ceva e posibil, face parte din tagma celor care cred în basmele cu zâne și zmei. Știm bine cât de artificial umflate sunt piețele, astfel încât deznodământul n-ar trebui să surprindă pe nimeni.
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu