Și s-au terminat alegerile din București. Fără nicio surpriză aș spune sau, dacă ar fi să fiu corect, doar cu surprize subtile, pe care le voi prezenta în continuare. În primul rând doresc să contest opiniile pe care le tot aud, anume că primarul ar fi nelegitim din cauză că nu a fost votat decât de 30% dintre alegători. E o prostie absolută! Dacă s-ar prezenta un singur om, atunci primarul pe care l-ar vota acel om ar avea fix aceeași legitimitate pe care o are un primar votat de 100% dintre locuitori. De ce? Pentru că asta e legea, asta-i convenția: dacă stai acasă înseamnă că ești de acord cu ceea ce iese din urnă.
Probabil cel mai mare dezastru este la PSD întrucât devine cât se poate de clar că partidul e mort. Au stat în siajul lui Bolojan și, după cum limpede se vede, ei sunt cei care decontează. Dacă idioții din PSD gândesc că mai merge sceneta din vremea lui Dragnea – când bocea împotriva Guvernului Cioloș pentru a umfla scorul electoral – se înșeală amarnic. PSD-ul a făcut mult prea multe blaturi, fiind principalul vinovat pentru menținerea lui Iohannis în funcție și pentru absolut tot ce se întâmplă acum negativ. Inclusiv în timpul pandemiei au fost parte a blatului, iar lumea nu uită! Acum PSD-ul culege ce-a semănat, anume furtună. Nu vă lăsați impresionați de locul 2 al lui Băluță! E ultima dată când partidul va mai avea candidat în primul eșalon. Personal nu cred că la viitoarele alegeri vor mai lua 50% din ce au luat la parlamentare. Am spus-o încă înainte de fake-congresul lor: dacă ar fi găsit un președinte mai credibil, nu pe sistemicul Grindianu, ar mai fi avut o șansă. Acum sunt fără scăpare! Și, zău, scenetele cu anunțatul că fug de la guvernare devin din ce în ce mai penibile. Activul de partid înțelege că e ultima sută de metri a PSD-ului, astfel încât s-a dat semnalul ultimului furișag. Știu că se termină meciul, deci stau să mai fure ce se mai poate.
Mai jos decât PSD-ul este USR-ul. Faptul că Ciceală+Drulă au luat mai puțin decât Anca Alexandrescu este o catastrofă și veți înțelege mai multe coroborând cu capitolul dedicat AUR. USR-ul însă e în picaj liber. Față de parlamentare e o catastrofă! Atunci USR fusese pe primul loc în București, astfel încât acum e marele perdant. Iar în țară, pentru ei, situația e mult mai crâncenă. Se vede clar că nici propriul electorat nu mai crede în ei. Culmea, activul tânăr de votanți ai USR-ului se deplasează spre stânga radicală, reprezentată de SENS, în timp ce cei mai în vârstă părăsesc barca USR din cauza supărărilor legate de concedieri și lipsa perspectivei. Unde merg? Culmea, cei mai mulți la … PNL.
Și ajunși la partidul lui Bolojan putem înțelege mai ușor victoria. Bolojan este perceput mai mult ca un userist, iar conducerea PNL-ului – un partid superior din punct de vedere al dimensiunii față de USR – a mâncat efectiv din bazinul electoral al degeneraților. Astfel, printr-un transfer de electorat userist, PNL pare cel mai mare câștigător al alegerilor. Depășirea PSD îi aduce lui Bolojan și mai multă libertate de mișcare, motiv pentru care probabil vom vedea o creștere accentuată a măsurilor tiranice. Estimez că între Crăciun și Revelion va fi fluviu de ordonanțe dezastruoase!
Există însă un element care trebuie să le dea de gândit croitorașilor din arcul guvernamental. Față de alegerile parlamentare, când au luat împreună 60% din voturile bucureștenilor, acum coaliția minciunii a strâns doar 48%, ceea ce înseamnă că au pierdut 12% din electorat.
Și-aici ajungem la situația cu adevărat interesantă, anume la ceea ce se întâmplă la AUR(mă voi lua după datele exit poll-urilor/sondajelor, sper să nu mă înșel mult). Față de parlamentarele de anul trecut, AUR a crescut cu 6 procente, doar că aici e o problemă întrucât nu au reușit să fructifice întreg golul lăsat de partidele guvernamentale. În plus „soluția Anca” a fost una care le-a adus o expunere mai mare decât ar fi avut dacă ar fi ales un om din partid. Și-aici e o bubă imensă. De unde vine? Din duplicitatea liderilor partidului, din blaturile pe care le fac cu sistemul. Am spus limpede că votarea așa-numitei strategii de apărare a fost o eroare colosală, un blat cu sistemul care a mirosit urât. Iar electoratul i-a pedepsit. Inclusiv tăcerea în fața nebuniilor care se petrec e mult prea mare. În timpul pandemiei, cu mai puțini parlamentari, făceau mai mult zgomot. Acum e o timiditate dubioasă!
A mai rămas un singur element de analizat: Anca Alexandrescu. Pentru un om „venit de nicăieri” în politică e un rezultat extraordinar. Poate vă întrebați de ce spun „de nicăieri”? Pentru că Anca Alexandrescu nu se află, în mentalul oamenilor, ca om politic, ci ca jurnalist. Comparația cu Firea este exagerată. Firea a intrat treptat în politică, având inclusiv o perioadă de ucenicie. Când a participat la Primărie nu mai era percepută ca jurnalist, ci ca fost jurnalist. La Anca Alexandrescu trecerea bruscă a fost o mare problemă, astfel încât lumea a votat-o ca spirit de frondă, nu ca soluție.
În plus, lipsa de experiență a făcut-o să comită greșeli copilărești. De exemplu anunțarea lui Teodorovici ca posibil om din echipa sa i s-a întors împotrivă pe ultima sută de metri. A fost, probabil, cea mai mare eroare a campaniei sale electorale. O altă problemă a fost mesajul destul de șters în ceea ce privește soluțiile. În campanie trebuie să vii cu elemente concrete, exact ca autostrada suspendată a lui Oprescu . Omul, dincolo de dezvăluirea hoțiilor, vrea să înțeleagă cum anume se va schimba viața lui. Dacă ar fi spus că estimează că din închiderea bidoanelor care sug din Bugetul Bucureștiului va economisi 100 milioane de EUR, bani pe care-i va băga în creșterea cu 30% a numărului de grădinițe și creșe, automat i-ar fi luat mesajul lui Ciceală. Inclusiv o groază din votanți.
Dacă la Anca Alexandrescu este scuzabilă eroarea, în ceea ce privește partidele noastre remarc o abordare, în continuare, absolut amatoristică a unei campanii electorale. Inclusiv absența spune multe despre prestație. Mă opresc aici de teama să nu ajungă rezultatele finale și să fiu nevoit să modific calculele. 
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu