În timp ce-n vest o grămadă de golani își fac de cap prin tentaculele Big Tech sau Big Pharma, În China nu există decât o singură entitate care are dreptul să-și facă de cap: Partidul Comunist Chinez. Până cu ceva timp în urmă începusem să mă îndoiesc de chestia asta, dar acum pare că se coace ceva. Și-o să vedem imediat despre ce e vorba.
În urmă cu vreo câțiva ani, marile companii farmaceutice începuseră să adopte tehnicile de „persuasiune” din Vest: mituirea medicilor cu tot felul de congrese, marketing dement la medicamente și suplimente alimentare bune de nimic s.a.m.d. Impulsionând vânzările, atât clienții care-au fugit după fentă, dar și statul chinez, s-au trezit în fața unor facturi substanțiale la medicamente. Sistemul de sănătate chinez este încă centrat – într-o proporție extrem de mare – pe medicina tradițională chineză. Dacă mergi la doctor în China există o probabilitate extrem de mare să-ți prescrie o rețetă de ceai, nu un medicament. Ceea ce e bine! Problema cu care s-a trezit statul chinez a fost că au crescut prescrierile de medicamente, ori diferența de preț dintre un ceai și-un medicament e extrem de mare.
La chinezi nu-i ca la noi. Sunt foarte puține medicamente care pot fi folosite în China dacă nu sunt produse acolo. Mahării industriei farmaceutice, pentru a vinde în China, trebuie să producă acolo, asociindu-se cu o entitate locală care trebuie să dețină majoritatea acțiunilor. Iar prețul final se formează pe prețul de cost, nu pe așteptările de profit ale executivilor mafiei. Cu alte cuvinte, nu-i haiducia de la noi. Chiar și așa, trezindu-se cu facturi mai mari și amenințați fiind cu deturnarea sistemului de sănătate, chinezii au luat instant măsuri. Procuratura chineză a pus sub acuzare oficialii care s-au ocupat de schemele de corupere a medicilor, dar și pe medicii care-au primit beneficii pentru prescrierea de medicamente. Ancheta a fost una intensă. În final au fost executați vreo doi chinezi responsabili pentru punerea în funcțiune a imensei scheme de fraudare, iar doctorii care intraseră în horă s-au ales cu sancțiuni destul de dure. N-au dorit eliminarea lor, ci trasarea unei linii de demarcație peste care nu se poate sări.
De-atunci în China n-au mai existat medici sponsorizați de industria farmaceutică pentru tot felul de congrese suspecte, iar sistemul de sănătate a revenit la normalitate în ceea ce privește cheltuielile. Scurt și eficient.
Iată o primă „ieșire din pluton” a Chinei. Faceți comparație între sistemul putred de corupt din Vest și sistemul chinezesc. Când ai nevoie de-un ceai de mușețel medicul chinez îți prescrie ceai de mușețel, în timp ce confratele său occidental îți prescrie nu știu ce tratament „complex”, un antialergic(asta a devenit normă în domeniu) și-o plasă de suplimente alimentare. „Tratamentul complex” e ceva botezat bombastic având la bază probabil aspirină, paracetamol sau ibuprofen. Adică generice care sunt vândute la preț de „descoperire recentă”. Antialergicul clar trebuie să fie și ăla ceva scump, chiar dacă există generice ieftine. Iar plăsoaia de suplimente alimentare e bună doar pentru îngrășat profiturile bandiților din industrie. Astfel, pentru o banală răceală sistemul chinezesc de sănătate consumă sub un cent, în timp ce cel occidental, probabil peste douăzeci de dolari. Iată diferența.
Investigația chinezilor a luat prin surprindere pe toată lumea deoarece a fost considerată o chestie care „nu se face”. Cum să îndrăznești să pui în discuție practicile „bunilor samariteni” din pharma? În ciuda zbârlirii ambasadorilor occidentali, chinezii au trasat linia dând un semnal, anume că dacă se va repeta, data viitoare va ajunge la plutonul de execuție nu executantul chinez, ci instigatorul occidental. Astfel încât grangurii au înțeles că e cazul să pună piciorul pe frână. Și-a rămas cum a vrut Partidul.
În urmă cu ceva vreme, v-am prezentat modul în care PCC a închis gura marilor corporații tehnologice, chiar cu riscul ca ca acestea să piardă în fața concurenților occidentali. Jack Ma, altă dată tătucul „comerțului chinezesc”, a fost șuntat atât de puternic încât acum … ia cursuri de pictură acasă. Și nu doar el a picat victimă a politicii chinezești de limitare a puterii noii economii. Toți operatorii de platforme s-au trezit cu investigații și reglementări dure.
Încă un exemplu: săptămâna trecută firmele de jocuri electronice au cunoscut căderi drastice ale cotațiilor. Motivul? Statul chinez a ajuns la concluzia că acest tip de jocuri afectează negativ dezvoltarea psihică a tinerilor și a luat decizia de limitare a timpului de joc la … 3 ore săptămânal! Înțelegeți acum motivele căderilor de cotații ale operatorilor respectivi.
Ultima șuntare este una de-a dreptul absurdă pentru mulți: firmelor chineze li s-a recomandat să nu se mai listeze pe burse internaționale. Iar unde-i „recomandare”, în China nu prea se mai discută. Chiar recent președintele Xi a anunțat că urmează să unească mai multe burse regionale pentru a crea la Beijing o bursă dedicată IMM-urilor tehnologice chinezești. Cu alte cuvinte, „n-au de ce să se amestece alții în firmele noastre”. Probabil după epopeea TikTok – pe care Trump l-ar fi vrut cumpărat cu forța de către o companie americană – chinezii și-au propus un model mult mai „internalizat”. Există însă și-un asterix. Xi a sugerat că atât bursa cât și piața pe care noile inițiative vor avea succesul asigurat este cea a membrilor BRI.
Belt and Road Initiative este o strategie de globalizare 100% „Made in China”, care-și propune integrarea economiilor lumii într-o structură participativ-democratică. Așa cum multipolarismul vizează ruperea de modelul „jandarmului mondial”, BRI vizează ruperea de modelul economic uni-centric al dolarului și economiei americane. Chiar dacă – fără discuție – modelul chinezilor e mult mai OK, nu trebuie să nu observăm că însăși structura sa reprezintă un export ideologic destul de ingenios mascat. Care model însă este cu mult mai fiabil decât modelul american al lui „ne plătești până sărăcești, apoi tragi să-ți plătești datoriile, după care venim să te jefuim din nou”.
Ideea este că BRI distruge din țâțâni corporato-centrismul societății occidentale. Asta pentru că, în final, economicul ajunge să se subordoneze politicului.
Prin mișcările făcute în ultima perioadă China demonstrează că se rupe violent de modelul pe care până acum l-a respectat fără crâcnire. În condițiile în care este deja liderul economic mondial de necontestat, țara orientală începe să-și impună modelul și viziunea, trecând peste „recomandările” clasice ale celor care-au desenat dezvoltarea actuală a Chinei. E un motiv pentru noi de întrebări. Se vede clar că că Xi nu-și abandonează proiectele: atât de supărătorul „Made in China 2025” și BRI merg înainte fără să dea mare atenție gargarei americane. Culmea e că și americanii – mai mult mânați de nevoie – încep să imite strategia chinezească anunțând măriri substanțiale de taxe.
Așadar, ce se întâmplă? Au devenit chinezii atât de puternici încât să le spună sforarilor din umbră că de-aici înainte nu-i mai ascultă, sau e o schimbare de viziune a sforarilor? Bănuieli putem avea multe, dar de înțeles vom înțelege ceva mai târziu…
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu