E suspect că, deşi vorbim aceeaşi limbă, multe dintre cuvinte sunt folosite haotic, fără a se înţelege sensul lor real. De aceea azi o să fac o mică pauză pentru a explica anumiţi termeni pe care îi tot întâlniţi utilizaţi absolut aiurea. E necesar un astfel de demers pentru a putea înţelege cu adevărat ce se transmite din anumite părţi. Aşadar, start!
Antisemit. Ca să înţelegem termenul trebuie să ştim ce-i aia semit. Sau semiţi. E un pic de istorie biblică aici, pusă în valoare de istoricul neamţ August Ludwig von Schlözer pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Denumirea vine de la Sem(Shem), fiul cel mare al lui Noe. Urmaş direct al lui Sem este Abraham care este tatăl lui Iacov(sau Israel) şi Ismael. Cu alte cuvinte, evreii şi arabii sunt urmaşii lui Sem, adică sunt semiţi. Şi nu doar ei, ci şi etiopienii, maltezii, arameii, etc.
Acum dacă ştim ce înseamnă semit, înţelegem limpede că antisemit nu însemnă doar anti-evreu – aşa cum se foloseşte în prezent termenul – ci anti orice neam semitic. Antisemiţi sunt anti-arabii, anti-sirienii, anti-etiopienii s.a.m.d.
Fascism. Iată un alt termen folosit la modul aberant. Ce este fascismul? Este o ideologie pusă la punct în italia şi al cărei apogeu a fost atunci când Benito Mussolini l-a implementat în Italia. Deşi e considerată o doctrină „de extremă dreaptă”, trebuie specificat că originea sa stă în sindicatele italiene şi că Mussolini iniţial cochetase cu comunismul. Este importantă această descendenţă deoarece ea explică duşmănia extremă dintre cele două ideologii. Poate că sunteţi tentaţi să credeţi că, având acelaşi trunchi, cele două ideologii ar trebui să se înţeleagă. Sub nicio formă deoarece aici este vorba de prigonirea ereticului care, în toată istoria, a fost mai radicală decât prigonirea duşmanului. Ereticul e „fratele care te-a trădat” şi de aceea pedeapsa care i se dă e mai mare decât cea pe care i-o dai duşmanului.
Ideologia fascistă este caracterizată de un puternic naţionalism şi o orientare către organizarea corporatistă a ţării. De-aici vine ca şi concept organicismul. Naţiunea e considerată un organism viu, iar organizarea sa este planificată atent. Fiind un organism unitar, la nivel politic nu este acceptată opoziţia. De asemenea, concurenţa în economie este extrem de slabă, mergându-se mai mult pe planificare şi satisfacerea nevoilor în mod sustenabil. Ideologia fascistă susţine eugenismul, adică îmbunătăţirea genetică a naţiunii prin diverse mijloace. De asemenea, ca urmare a acestei operaţiuni, fasciştii vor să creeze „omul nou”. Atenţie la acest concept pe care l-aţi întâlnit inclusiv la comunişti, dar şi la jigodiile progresist-globaliste ale prezentului.
Şi-acum prima întrebare: sunt fasciştii antisemiţi? Răspunsul direct – şi surprinzător pentru mulţi – este nu obligatoriu! Fascismul nu este antisemit, ci naţionalist. Antisemitismul a apărut în fascismul italian ca urmare a presiunilor făcute de Hitler – despre care vorbim puţin mai jos. Un exemplu de regim fascist am avut în Spania lui Franco. Nu doar că nu a persecutat evreii, dar mulţi evrei au scăpat de persecuţii utilizând Spania. Aşadar, reţineţi vă rog că între fascism şi antisemitism nu se poate pune egalitatea.Nu înseamnă însă că fascismul nu poate aluneca spre antisemitism aşa cum a făcut-o. Doar că antisemitismul va deveni doar una din ţintele sale.
Dacă veţi avea curiozitatea să studiaţi fascismul cu atenţie, veţi fi cuprinşi de o transpiraţie rece atunci când veţi observa că multe dintre conceptele sale radicale sunt acum puse în aplicare sub masca progresismului. Corporatocraţia actuală care se vrea impuă la nivel global este una de sorginte fascistă.
Nazism. Denumirea sa vine de la naţional-socialism(Nationalsozialismus în germană, prescurtat Nazi) şi este un import ideologic fascist făcut de Hitler pentru a-şi defini doctrina politică. Nazismul este caracterizat ca şi fascismul de un puternic naţionalism şi anticomunism, dar dezvoltă teoria eugenică la extrem rezultând rasismul cu antisemitismul ca principală aripă.
Şi-acum întrebarea de bază: Este nazismul egal cu antisemitismul? Surprinzător, răspunsul este tot nu! Sau, mai bine spus, nu doar atât: nazismul este antisemit, dar naziştii nu urau doar neamurile semitice, ci şi restul neamurilor care nu aveau sânge arian. Aşadar, mai mult decât antisemitism, nazismul a avut ca şi caracteristică principală rasismul dus la extrem.
Iată de ce pare surprinzătoare utilizarea noţiunii de nazist în conflictul actual din Ucraina. Putin a pus condiţia denazificării Ucrainei şi imediat propagandiştii de doi bani s-au aruncat să spună că Ucraina nu are cum să fie acuzată de nazism deoarece atât preşedintele cât şi premierul sunt evrei. Zău? O asemenea replică denotă unei crase necunoaşteri a istoriei. Naziştii lui Hitler împărţeau oamenii în trei categorii: rasa ariană şi cei cu sânge arian erau oameni, slavii erau consideraţi sub-oameni, iar popoarele semite ne-oameni. Ucrainienii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial – nazificaţi aproape complet – au făcut cele mai mari atrocităţi împotriva ruşilor. Desigur, nici evreii n-au scăpat, dar elementele fanatice naziste de ucrainieni au avut ca principală ţintă ruşii. Cum de altfel, naziştii ucrainieni actuali au ca principală ţintă tot ruşii(genocidul programatic de-acolo fiind trecut sub tăcere de Occident). Occidentul tace suspect atunci când se arată că pe-acolo svastica – mai mult sau mai puţin stilizată – este utilizată în armată, fiind recunoscută oficial. Faptul că nu mai sunt evreii ţinta, nu înseamnă că ideologia e mai puţin păcătoasă. De asemenea, organizarea statului ucrainian actual este una de sorginte fascist-nazistă, jocurile fiind făcute de marile corporaţii ale oligarhilor de acolo care au instituit o corupţie generalizată, sub protecţia SUA.
Aşadar, în spaţiul rusesc veţi auzi frecvent termenul de nazist, pornind de la conotaţia sa anti-rusă. De aceea, dacă mâine mongolia ar ataca Rusia şi s-ar apuca să omoare ruşi, aceasta ar fi acuzată de nazism, cu toate că pentru mulţi ar părea exagerată.
Sper că v-am clarificat elementele de bază astfel încât, cel puţin să sesizaţi utilizările exagerate şi false ale acestor termeni.
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu