Trimiterea muniţiei cu fragmentaţie în Ucraina este, dincolo de orice aspect, un element de disperare din partea SUA şi a aşa-zisului Occident Colectiv. Absolut tot ceea ce au trimis acolo s-a dovedit inutil. Tancurile despre care spuneau că vor defila către Crimeea n-au fost capabile să înainteze nici măcar cu un kilometru înainte de a fi distruse. Bateriile Patriot, care ar fi urmat să intercepteze „tot ce mişcă pe cerul Ucrainei” n-au făcut altceva decât să ne arate că „împăratul e gol”. Ruşii s-au jucat efectiv cu bateriile antiaeriene americane, distrugându-le cu aceeaşi uşurinţă cu care un val face praf un castel de nisip.
Iată că şi mult prea marketata contraofensivă totală a Ucrainei se transformă într-o fâsâială în care comediantul drogat de la Kiev trimite contingente întregi de soldaţi la moarte sigură. De fapt, partea şi mai interesantă e că „atacul ucrainean” s-a transformat într-o apărare disperată în est, unde – aşa cum am arătat în mai multe rânduri – frontul ucrainean se prăbuşeşte sub presiunea armatei ruse. Asta în timp ce-n zona de sud a frontului, PR-ul ucraineano-occidental prezintă în termeni elogioşi cuceririle şi recuceririle aceloraşi zone în care pierd oameni cu ghiotura.
Rămâne totuşi întrebarea: de ce anume SUA a ales să trimită muniţie cu fragmentaţie? Şi, mai ales, de ce „partenerii” din Occidentul Colectiv stau atât de impasibili, dat fiind că majoritatea covârşitoare a acestora sunt semnatari ai convenţiei de interzicere a acestor arme atroce? Pe scurt, este vorba de disperare. Ruşii le-au arătat piticilor porno ai occidentului că sunt capabili să transforme toate proiectee occidentale de război-fulger într-un război la scară, mare consumator de resurse umane, arme şi muniţii. De fapt abia acum înţelegem capcana în care occidentalii au intrat precum berbecii: nefiind pregătiţi pentru o confruntare la scară, au crezut că totul se va tranşa în câteva zile, declarându-i învinşi pe ruşi la masa verde şi gata. Ei bine, pare că s-au fript rău.
Ruşii nu doar că nu au tranşat problema rapid – probabil cea mai prostă soluţie la acel moment întrucât Occidentul regătise proteste masive şi gherile urbane – dar mai mult, i-au lăsat pe occidentali să creadă că pot obţine chiar o înfrângere totală a Rusiei. Asta a fost, pe scurt, întreaga poveste de până acum a războiului.
La momentul actual Occidentul este efectiv epuizat. Europa e dărâmată economic şi nu mai are nici arme. SUA, chiar dacă ţine coada sus, e la fel de epuizată. Dacă daţi un ochi pe indicatorii economici necoafaţi, veţi înţelege că treaba e groasă. Iată o statistică de-a dreptul cutremurătoare: în timp ce rata oficială a şomajului american este de 3.6%, numărul cetăţenilor ieşiţi definitiv din scripte(neangajaţi de mai mult de 2 ani) a depăşit 60%!
Privind cu atenţie veţi înţelege că Occidentul a căzut în propria-i capcană: au vrut să „dezarmeze” Rusia, s-o epuizeze într-un război proxy şi s-au trezit epuizaţi. Muniţia cu fragmentaţie o dau Ucrainei pentru că efectiv nu mai au ce să dea şi nici nu mai au de unde să cumpere. În sine, vestea e un dezastru deoarece asta va creşte teribil numărul de morţi, chestiune la care ruşii sunt deosebit de sensibili. Cu alte cuvinte, SUA speră ca prin creşterea numărului de morţi să-l înduplece pe Putin. Însă, aşa cum s-a spus de la Moscova, ruşii vor retalia. Marea întrebare e cum vor face asta? Ei bine, exact ca americanii!
Toată lumea se aşteaptă ca ruşii să riposteze în Ucraina cu acelaşi tip de arme. Probabil aşa vor face, dar mai au o opţiune, un aşa-zis glonte de argint, iar acesta este Siria. De ceva creme ruşii se coordonează cu iranienii şi cu armata siriană pentru a expulza americanii din Siria. SUA şi-a întărit ilegala-i prezenţă acolo. Ei bine, iată locul vulnerabilităţii: este extrem de probabil ca Rusia să înarmeze Siria şi Iranul cu muniţie cu fragmentaţie. Întâmplător, cele două ţări nu sunt semnatare ale Convenţiei, astfel încât este foarte probabil să vedem o ploaie de astfel de bombe peste bazele americane. Acela va fi momentul în care vor înţelege cu adevărat cât de perverse sunt propriile lor acţiuni şi cum întregul complot li se sparge în cap.
Mulţi se entuziasmează când aud că un nou tip de armament e livrat Ucrainei. Şi la fel fac de fiecare dată: „Gata, e mat pentru ruşi!” – spun ei. Iar dezamăgirea e şi mai mare când văd că respectivul echipament e lipsit de relevanţă. Sunt curios când vor apărea şi tancurile-minune ale americanilor pe câmpurile Ucrainei? Până una-alta, văd că Challenger-urile britanice sunt ţinute în spatele unităţilor şi dacă se întâmplă să se deschidă foc împotriva unităţii, tancurie fac stânga-împrejur.
Ca idee suntem într-un setup în care totul se va tranşa prin război. Pe moment nu există decât o soluţie, anume aceea a capitulării NATO. Nu vă gândiţi că retragerea din Ucraina va rezolva ceva. Rusia doreşte o revenire la Malta, iar asta presupune o retragere masivă a NATO spre Vest, adică acolo unde era în 1989. Pe moment situaţia e inacceptabilă pentru americani, dar, treptat, dacă se trezesc la timp, ar putea deveni digerabilă. Tot vorbesc ei de „ordinea internaţională bazată pe reguli”. O primă regulă ar fi să respecţi regulile asupra cărora ai convenit. Altfel vor apărea deteriorări din ce în ce mai mari, iar după mai multe astfel de interacţiuni s-ar putea ca SUA să nu mai poată aplăca nici la statutul de putere regională.
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu