- prima e cea în care s-au dezvoltat echipamentele mecanice
- cea de-a doua este cea în care forța mecanică a fost amplificată de cea a aburului
- a treia este cea în care s-a înlocuit aburul cu motorul termic
- a patra apare odată cu electrificarea
- a cincea este cea de explozie a microelectronicii și calculatoarelor
Cea de-a cincea revoluție industrială ne-a adus, așadar, o accelerare fără precedent a proceselor economice, o teribilă explozie a producției de bunuri și o nemaivăzută eficiență a lanțurilor logistice. De asemenea, am avut circuitele financiare din ce în ce mai transparente, mai rapide și mai simplu de operat. Unuia din prezent nu-i vine să creadă când explic durata unui transfer de bani prin SWIFT în anii 90.
Putem considera că ultima revoluție industrială a început undeva pe la sfârșitul anilor 50, terminându-se în jurul anului 2000(2010?). De-atunci încoace am văzut o teribilă mișcare de avans și contestare, greu de înțeles și identificat. În fapt, toate crizele apărute au semnalat că modelul economic nu mai este viabil și că ceva nou se pune în loc. Nu e de mirare că din criza dotcom – cea care a aruncat la gunoi toate „companiile viitorului” – s-a născut Google, la un moment dat cea mai mare companie a lumii? Acea criză a avut nu un rol de îngenunchere a tehnologiei, ci unul de selecție calitativă. Ochii noștri s-au îndreptat spre căderea falselor companii tehnologice, cele care nu aveau cum să producă vreodată profit, dar trebuie să vedem și altceva, anume că aceeași criză a îngropat și companii tradiționale(Enron), săvârșind un soi de purificare economică.
Structurile cristalizate în urma crizelor anterioare și a celor care se dezvoltă acum, ne arată că suntem în plin proces al unei noi revoluții industriale. Care-i acesta? În principal e ceea ce vedem creionându-se în prezent, adică o fuziune a tehnologiilor din celelalte etape industriale, injectate cu steroizii celor mai recente descoperiri și evoluții din microelectronică și tehnologiile înalte. Identificăm că ochiul liber diverse evoluții, după cum urmează:
- noi tehnologii informaționale care au ca efect digitalizarea integrală a proceselor economice, modelare, scanare și imprimare 3D, realitate augmentată, creșterea vitezei de transfer a datelor, finanțe digitale și blockchain, virtualizare hardware, cloud computing s.a.m.d.
- inteligența artificială care aduce cu sine o modalitate novatoare de stocare și accesare a cunoștințelor acumulate de-a lungul vremii;
- transformarea medicinei dinspre zona tratamentelor de masă, universal valabile, în cea axată pe personalizare, tratamente adaptate fiecărei persoane în parte, sisteme nutriționale inovatoare, telemedicina s.a.m.d.
- tipuri noi de transport, vehicule care se conduc singure, drone, turism spațial s.a.m.d.
- robotică de înaltă precizie, sisteme de asistență avansată în chirurgie, roboți industriali avansați și multifuncționali, nanoroboți s.a.m.d.
- biotehnologie(creștere de organe, tehnologii genetice etc.)
- nanotehnologie(chip-uri, nanotuburi, nanoparticule etc.)
- surse noi de energie, dar și transferul și stocarea inteligentă a energiei. La acest capitol totul e în stadiu incipient, dar ca o exemplificare ar fi hidrogenul eolian sau solar, combustibilii sintetici noi, tehnologiile bateriilor, recuperarea și reutilizarea deșeurilor. Vă rog nu amestecați acest capitol cu ideologia verde întrucât nu despre asta e vorba aici!
Prin prisma enumerării anterioare veți spune, probabil, că e deosebit de dificil să facem separarea dintre revoluția a cincea și cea actuală. Mai precis ar fi destul de greu să găsim granița de separare, momentul în care a cincea revoluție industrială a încetat pentru a face loc celei de-a șasea. Personal văd lucrurile mult mai simplu: a șasea revoluție industrială a început în momentul în care a încetat să mai funcționeze Legea lui Moore. Pentru cei care nu știu, în 1965 Gordon Moore, fondatorul Intel, a făcut o remarcă deosebit de îndrăzneață, anume că numărul de tranzistori de pe un chip se va dubla la fiecare doi ani. În mod aproape magic, Legea lui Moore a funcționat timp de aproape 50 de ani. Momentul în care această lege a încetat să mai funcționeze coincide cu momentul în care cea de-a șasea revoluție industrială și-a intrat în drepturi.
Sintetizând, constatăm că cea de-a șasea revoluție industrială este cea în care tehnologiile devin sinergice, rețeaua e parte integrantă a tehnologiei, iar îmbinarea tehnologiilor distribuite cu cele centralizate se face pe baza optimizării performanței. „Rescrierea” tehnologiei se face utilizând cele mai recente descoperiri. Mai mult, revoluția a șasea va avea ca efect echilibrarea perfectă a cererii cu oferta, astfel încât să se elimine supra sau subproducția.
Japonezii au inovat domeniul afacerilor prin conceptul keiretsu (tradus literar ca grup sau sistem). Este o metodă prin care anumite business-uri sunt grupate urmărind același țel, asta fără a exista o conducere sau proprietate centralizată. Keiretsu este de două tipuri: orizontal sau vertical.
Keiretsu orizontal (sau financiar) se manifestă prin relațiile stabilite între firmele finanțate de către o bancă. Astfel se formează un grup de afaceri care, dincolo de finanțare, au în comun și schimburile dintre ele.
Keiretsu vertical (sau industrial) apare prin gruparea într-un parteneriat extins între producătorii, furnizorii și distribuitorii unei industrii. Revoluția creată de producătorii auto japonezi prin eliminarea stocurilor de materii prime și componente ca efect al unui parteneriat cu furnizorii a rezultat într-un salt spectaculos al eficienței.
A șasea revoluție industrială duce conceptul keiretsu la un alt nivel prin intermediul tehnologiilor de rețea, al logisticii integrate și, în scurt timp, a blockchain-ului. Semnătura electronică, simplificarea modului de semnare și executare a contractelor, eficientizarea și automatizarea disputelor comerciale sunt toate piese ale unui imens puzzle care se va îmbina într-o revoluție cu adevărat transformatoare.
Suntem în pragul acestei noi revoluții, încă nu ne dumirim, dar totul evoluează rapid în această direcție. Marea provocare pentru afacerile prezentului este cea de selecție corectă a tehnologiilor și a conceptelor de business. Cu toate că avem acces la întreg arsenalul viitorului, modul în care alegi tehnologiile va face diferența dintre succes și faliment. Îmi propun ca într-un articol viitor să vorbesc despre eșecul Inteligenței Artificiale prin prisma performanțelor economice. Asta nu înseamnă că trebuie evitat AI-ul ci, din contră, că trebuie să fii foarte atent ce anume selectezi de acolo. La ora actuală, pentru niște servicii spectaculoase, dar mediocre, poți plăti o avere sau le poți avea aproape gratis dacă știi ce anume să alegi. Tehnologiile ERP pot face, de asemenea, diferența dintre succes și faliment nu din cauza vreunor diferențe de tehnologie între diverșii participanți ci doar ca efect al planificării și implementării soluției. Un eșec de implementare, de stabilire clară a specificațiilor, de documentare insuficientă sau defectuoasă a proceselor din cadrul întreprinderii poate face totul praf, bulversând întreaga întreprindere.
Exemplele prezentate sunt unele de bază, menite strict a înțelege ceea ce se poate întâmpla atunci când iei o decizie greșită. În realitate totul e mult mai complex întrucât deja firma pe care-o ai(sau la care lucrezi), pentru a avea succes, trebuie să se integreze într-unul sau mai multe lanțuri, să fie nod al uneia sau mai multor rețele și să funcționeze coordonat cu acestea. Din nou, alegerea rețelei(a sistemului) din care faci parte este hotărâtoare pentru ceea ce se va întâmpla cu tine.
Lumea devine mult mai simplă și, în același timp, infinit mai complexă. Procesele industriale, în ciuda diferențelor ideologice, se vor coordona și sincroniza la nivel planetar. Mulți poate au impresia că bat câmpii pe-aici, răspândind fantasme despre ceea ce visez noaptea. Aiurea, toți aceștia vor fi luați pe nepregătite de noul val care se formează și care va lovi violent. În cazul în care aveți curiozități, studiați comunicatul oficial(postat în engleză) al celei de-a Treia Sesiuni Plenare a celui de-al 20-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez(vezi aici). Veți regăsi acolo o mare parte a celor discutate în materialul de azi. Conducerea superioară a Chinei este conștientă de evoluția lumii și acționează ca atare. La fel face și India și, chiar dacă a pierdut startul, Rusia.
Anul acesta este cel în care „pax americana” va eșua ca panaceu politic al lumii, fiind strivită de noile realități rezultate din cea de-a șasea revoluție industrială. Ironia istoriei va fi cu atât mai crâncenă cu cât, așa cum deja știți, SUA a fost vârful tehnologic care a condus lumea în actualul stadiu.
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu