În cazul blocării creșterii salariului minim în România anului 2026, pare că se acceptă ca românii să intre din nou în cercul vicios al salariilor mici. Datele / informațiile disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în anul 2026, deci România ar fi o excepție. Pare că nu se mai dorește nici respectarea unor jaloane deja atinse și finalizate din PNRR (vezi formula adoptată privind asigurarea unui salariu minim adecvat), existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României. Pare că ideologia învinge rațiunea argumentelor în ceea ce privește politicile publice adoptate. Pare că se dorește implementarea unei măsuri de politici publice fără o analiză de impact, bazată pe cifre corecte. Pare că se continuă ideea ca povara austerității să fie pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, fără a menține un echilibru social, care să minimizeze riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.
Pare că nu mai contează argumentele prezentate AICI și bazate pe date statistice oficiale Eurostat: România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE; costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27; România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27; la productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27; productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda); productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27; creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024); sunt mituri faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții.
Mai mult, argumentez în analiza de față că mărirea salariului minim din România la 4590 lei începând cu 1 ianuarie 2026 se înscrie într-un trend european. În ultimii ani, majoritatea țărilor UE cu salariu minim legal au implementat creșteri substanțiale, determinate atât de inflația ridicată, cât și de dinamica productivității muncii și necesitatea conformării cu Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Multe state au atins / vor atinge în maximum doi ani / au depășit ținta ca salariul minim să atingă circa 50% din salariul mediu sau 60% din cel median, conform recomandărilor UE.
Autor: Cristian Socol
Adauga comentariu