Cresterea economica mondiala se va tempera mult pana la sfarsitul anului, pe masura ce guvernele din Europa impun masuri de austeritatea dureroase, potrivit economistului Joseph Stiglitz, castigator al Premiului Nobel.
Desi nu este clar daca economia mondiala va recadea in recesiune, un lucru este sigur, potrivit economistului: Europa va trece prin schimbari majore, in viitorul apropiat.
“Cred ca singurul lucru de care putem fi sigur in acest moment este faptul ca va exista o volatilitate ridicata. Iar volatilitatea este rea pentru crestere. Nu vom avea crestere zero, ci negativa”, a spus Stiglitz, citat de Money Control.
Marti, bursele au inregistrat scaderi, la nivel mondial, iar moneda unica europeana a ajuns la cel mai scazut nivel in comparatie cu dolarul american, din cauza asteptarilor ca economia din zona euro si din China isi vor incetini ritmul de dezvoltare.
“Problema este ca ne aflam, s-ar putea spune, intr-un cerc vicios. Austeritatea va pune frau cresterii. Un euro slab si o economie europeana in scadere sunt proaste si pentru Statle Unite”, a explicat Stiglitz (foto).
Mai multe tari ale Uniunii Europene, inclusiv Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia, au anuntat masuri de austeritate pentru a pune capat nervozitatii pietelor financiare, ingrijorate de problemele legate de datorii.
In Spania, de exemplu, Parlamentul a votat o lege pentru reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde de euro, prin taierea salariilor bugetarilor si inghetarea pensiilor.
Tot din cauza datoriilor, moneda unica europeana este supusa la mari presiuni din partea pietelor, dar din cauza temerilor ca ar putea exista pierderi masive in sistemul bancar.
Potrivit lui Stiglitz, este imposibil sa fie calculat impactul exact al acestei scaderi, asupra cresterii economice.
“Depinde, pana la un punct, de cat succes au statele cu masurile de austeritate si de cat de repede pot sa le implementeze. Insa bancile au fost atat de prost gestionate, incat nu stim cat de proasta este starea in care se afla”, a explicat castigatorul Premiului Nobel pentru Economie.
De asemenea, faptul ca nu numai tarile mai putin dezvoltate din sudul zonei euro au probleme, ci si cele bogate, precum Franta si Germania, care trebuie, la randul lor, sa faca reduceri bugetare pentru a scadea deficitele acumulate in timpul crizei financiare, ridica intrebari in privinta potentialului de crestere.
Profesor la Universitatea Columbia din New York si fost economist sef al Bancii Mondiale, Stiglitz spune ca intreaga Europa trebuie sa-si restructureze cheltuielile si taxele in asa fel incat sa reduca deficitele guvernamentale, dar sa si stimuleze cresterea.
Pe langa “scurgerea” problemelor din Europa si in Statele Unite, economistul crede ca cea mai mare economie mondiala are, de asemenea, o gama larga de probleme proprii, pe care ar trebui sa le rezolve cat mai repede. Printre acestea, a enumerat sistemul bancar, standardele slabe pentru contabilitate, lipsa creditarii si rata mare a intrarii in incapacitate de plata a ipotecilor.
“Multi americani spera ca va fi o redresare bazata pe exporturi. Insa acest lucru pare din ce in ce mai putin probabil. O economia slaba in Statele Unite va afecta si Europa. Din pacate, interdependenta celor doua economii mai degraba va stopa cresterea decat s-o accelereze”, a spus Stiglitz.
Euro va supravietui crizei datoriilor
Chiar daca masurile de reducere a cheltuielilor si majorarile de taxe constrang cresterea economica, euro va reusi sa treaca peste aceasta criza, deoarece liderii politici vor face orice in acest sens, a mai spus economistul, citat de BusinessWeek.
Pe 2 mai, ministrii din zona euro au fost de acord sa ofere Greciei un pachet de sprijin financiar in valoare de 110 miliarde de euro, pentru a putea reduce deficitul bugetar de 13,6 la suta din PIB.
Dupa ce acest pachet nu a reusit sa stopeze caderea monedei europene, Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au pus la dispozitia statelor cu probleme o linie de credit de 750 de miliarde de euro.
Astfel, potrivit lui Stiglitz, este putin probabil ca Grecia sa intre in incapacitate de plata, avand in vedere ca UE s-a implicat atat de mult in salvarea sa si ca au fost deja votate masuri de austeritate a calor valoare reprezinta aproximativ 14 la suta din PIB.
Teodora Bodeanu
sursa: ziare.com
Adauga comentariu