Analize și opinii

Corneliu Vlad: Buna vecinătate și dublul standard

Printr-o ironie geopolitică, dar cumplit de amară în aceste zile, o remarcă relativ recenta a președintelui Putin se reactualizează spectaculos. În decembrie 2021, liderul de la Moscova spunea într-un discurs: „Nu ne desfășurăm rachetele la granițele cu SUA, nu. Pe de altă parte, SUA își desfășoară rachetele în pragul ușii noastre (făcând aluzie la eventuala intrare a Ucrainei în NATO – n.n.). Cerem ceva excesiv? Pur și simplu le cerem să nu desfășoare sistemele lor de atac în pragul ușii noastre. Ce ar crede SUA dacă, de exemplu, am decide să desfășurăm rachete la granița SUA cu Canada sau Mexic? Mexicul și SUA nu au avut niciodată dispute teritoriale? Dar California? Texasul? Au uitat de asta? Nimeni nu își amintește aceste lucruri, dar cât de bine vă amintiți de Crimeea”.

Și iată că starea de fapt a momentului solicită un răspuns presant la cel puțin una dintre întrebările formulate de liderul rus. E vorba de relațiile dintre Statele Unite și Mexic.
Institute de științe politice și publicații americane se arată uimite sau scandalizate de faptul că Mexicul nu urmează necondiționat linia politica a Washingtonului în ce privește criza ucraineană.

„Flirtul președintelui Mexicului, López Obrador, cu Rusia riscă să înrăutățească relațiile dintre SUA și Mexic”, afirmă într-o analiza pentru Broking Institute fostul ambasador al Mexicului laWashington, Arturo Sarukhan.

El persiflează „bromurile greșite ale președintelui Andrés Manuel López Obrador cu privire la așa-numita „neutralitate”, „neintervenție” și „nevoia de a se înțelege cu toate națiunile”, adică temele cuprinse în discursul oficial al Moscovei. Și susține că refuzul Mexicului de a face un front comun nord-american cu Canada și Statele Unite în privința sancțiunilor e „un fapt profund îngrijorător”.

În plus, mai spune el, „partidul președintelui și aliații săi din Congres (mexican – n.r.) au lansat în mod inconștient un Grup de prietenie Mexic-Rusia, l-au invitat pe ambasadorul Moscovei și i-au oferit bătăușului un amvon pentru a răspândi minciuni și dezinformare. „Mexicul se joacă orbește cu focul” – afirmă brutal, ireverențios și amenințător fostul ambasador. Și încă: „López Obrador pare gata să-și ia prăjitura și când vine vorba de legăturile cu Statele Unite și UE sau de Acordul SUA-Mexic-Canada”.

Alarmat e și comandantul șef al USNORTHCOM, generalul Glen VanHerck, care a declarat în Senat că „Mexicul găzduiește cel mai mare număr de agenți GRU din lume, ceea ce ar trebui să fie o problemă de profundă îngrijorare”.

Poziția Mexicului în problema Ucrainei „poate pune în pericol relația Mexicului cu Statele Unite”, avertizează și Jean Meyer de la think tanks-ul Wilson Center.

„Cele mai mari democrații din America Latină fac o mare greșeală că nu impun nici măcar sancțiuni simbolice Rusiei”, constată cu amărăciune, în ziarul «Miami Herald», Andres Oppenheimer. Liderii Braziliei, Mexicului și Argentinei, explica el, au refuzat să se alăture sancțiunilor economice și nu au suspendat acordurile militare, culturale și sportive cu Rusia.
„Noua ordine mondială din epoca post-Ucraina va fi unul dintre două blocuri de națiuni clar definite”, teoretizează ziaristul american, care explică: „Ne îndreptăm, cel puțin în viitorul previzibil, spre o lume a blocurilor comerciale ‘prietenoase’. Și cele mai mari democrații din America Latină riscă să fie lăsate la marginea sau în afara celui mai mare bloc”.

Dublul standard aplicat problemei sensibile a relațiilor dintre o superputere și statele învecinate e cât se poate de evident. În timp ce SUA nu trebuie să permită o politica externă proprie capitalelor învecinate, Rusia ar trebui să îngăduie la propriile granițe desfășurări militare fară acceptul ei.

Autor: Corneliu Vlad