România – altă casă pentru Iohannis. Un subiect minor poate fi mai ceva decît o lupă pentru cercetare a stării de lucruri inclusiv dintr-o mare decădere. ”Palatul Împăratului” (cum a fost botezat pentru că este destinat lui Klaus Iohannis) funcționează aproape ca un microsocop care mărește imaginea lucrurilor.
Le face mult mai vizibile. Spune totul despre guvern și despre lumea politică. Este grăitor pentru felul în care funcționează contractele cu statul. Este și mai grăitor pentru felul în care dau seamă insituțiile față de contribuabili. Cei care beneficiază se umflă în pene. Cei care încasează se bucură. Cei care decid se fac că nu le pasă. Toate acestea se practică prin aranjamente. Ele se acoperă cu acte aparent și formal în regulă.
Prețul afacerii spune și el enorm. Este mult mai mare decît valoarea clădirii. Spune ceva doar despre felul în care sunt cheltuiți banii de la buget.
Cu 3,3 milioane euro (cît s-a cheltuit deja) orice constructor face o vilă nouă. Chiar două. În provincie, trei. Cu șapte milioane, un particular poate construi două-trei blocuri. Statul român abia modernizează o casă. De aici vine și întrebarea obligatorie. Nu cumva, pe lîngă atribuire,„Palatul Împăratului” mai ascunde și o atribuire discutabilă și o afacere oneroasă?
Clădirea din Bulevardul Aviatorilor are 1.100 metri pătrați. I-o fi zicînd „palat”, dar nu este nici Muzeul Peleș, nici Palatul Versailles. Drept pentru care, o alocare de buget de 6.300 -7.000 de euro pe metru pătrat pare cel puțin exagerată.
Să fie prețul motivul pentru care toată operațiunea a fost secretizată? Sau faptul că muncitorii de aici puteau fi aduși de la lucrările de la baza româno-americană de la Mihail Kogălnicieanu? Sau viceversa. De la băile lui Iohannis puteau trece la pista avioanelor și clădirea pentru radare?
Beneficiarul contractului de restaurare și modernizare a vilei din Bulevardul Aviatorilor este firma Bog’Art, iar cel care controlează compania este arhitectul Raul Doicescu, un apropiat al mai tuturor guvernelor postdecembriste și un obișnuit al grupului de români de pe Coasta de Azur, un bun tovarăș de învîrteli cu Adriean Videanu.
Cei doi au și preluat în concesiune un teren de la parohia din Ghermănești, teren aflat pe malul lacului Snagov unde Adriean Videanu și Raul Doicescu au construit împreună „două palate”.
Iată o prezentare succintă a performanțelor constructorului Bog’Art:
„Anul 2022 s-a incheiat pentru compania de constructii Bog’Art cu o cifra de afaceri de aproximativ 110 milioane de euro, iar pentru anul 2023 estimarile indica o crestere de aproximativ 30% a productiei, avand in vedere contractele in derulare si proiectele realizate. In prezent, Bog’Art are in derulare 35 de proiecte localizate in mai multe zone ale tarii, cu o suprafata desfasurata de aproximativ 200.000 mp, portofoliul total de contracte ajungand la 400 de milioane de euro.” (Elena Icleanu, Agenda construcțiilor, 2023)
Ce mai declară managerul Companiei Bog’Art, dl Sorin Greu, în același articol de prezentare:
„- Proiectul „Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriana Mihail Kogalniceanu”, la care participăm în asociere cu Aduro si Strabag, este cel mai important proiect de investitii al anului pentru Bog’Art și are în vedere modernizarea și imbunatatirea capacității de intervenție a fortelor aeriene din România.
Tot in domeniul aeroportuar, dupa realizarea mult așteptatului Aeroport de la Brașov-Ghimbav, inaugurat în data de 15 iunie, în acest moment contribuim la dezvoltarea și extinderea a încă 4 aeroporturi din țară. Amintim aici aeroporturile din Cluj și Sibiu, ce reprezintă doua proiecte de mare interes pentru noi, din punct de vedere atât al importanței și impactului acestora atât la nivel național, cât și ingineresc. Tot aici putem menționa Aeroportul din Satu Mare, ce ne oferă ocazia de a realiza atât extinderea și modernizarea terminalului existent, cât și reabilitarea pistei de decolare și aterizare a avioanelor”.(Sorin Greu Revista construcțiilor, 2023)
În același interviu, managerul companiei care restaurează și modernizează casa pentru viitorul „fost șef de stat” Klaus Iohannis din Bulevardul Aviatorilor nr. 86 mai face trimitere la lucrări și proiecte, cum ar fi:
„Pasajul Berceni, inaugurat în data de 25 iunie, unde Bog’Art a avut calitatea de subantreprenor declarat, precum și proiectul Pasajul Denivelat Suprateran Podul Grant, în care tocmai am pornit la drum în calitate de antreprenor general, contracte încheiate și lucrări în derulare pentru Spitalul Sinaia, Blocul chirurgical politraumă din cadrul Spitalului Militar din Sibiu, Secția de Ortopedie, precum și pentru prima Banca de Țesuturi din România, din cadrul Spitalului Clinic Colentina, contracte cadru cu Primaria Sectorului 4, proiecte ce vizează unități de învățământ, amenajari urbane si reabilitări termice”.
La aceste lucrări cu instituții publice, el adaugă și lucrările în sectorul privat cum ar fi „cladirea U-Center 2 pe care o vom finaliza la finalul lunii august. Proiectul, cu o suprafață masivă de 53.300 mp, reprezintă etapa a doua a ansamblului U-Center, dezvoltat de Forte Partners în zona Parcului Tineretului, din București”.
De reținut că „Palatul Împăratului” împreună cu extinderea Bazei 57 de la Mihail Kogălniceanu sunt lucrări care pînă mai ieri-alaltăieri au figurat „la secret”.
Felul în care Nicolae Ciucă a moșmondit răspunsurile la întrebările privitoare la casa destinată președintelui Klaus Iohannis ne arată și legătura indestructibilă dintre cei doi. Plus faptul că, Nicolae Ciucă, atunci cînd are un interes sau o obligație, este un alt candidat. Spune puține și ascunde multe.
Și, pentru că alegerile sunt un bun prilej pentru dezvăluiri și desecretizări a altor afaceri și încrengături, nu ne rămîne decît să cerem și datele contractelor de la lucrările efectuate pentru casa din strada Inginer Nicolae Cucu Starostescu, devenită locuința de protocol a lui Marcel Ciolacu.
A fost pregătit cu bani de la buget și acest cuibușor de nebunii?
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: https://www.cotidianul.ro/romania-alta-casa-pentru-iohannis/
Adauga comentariu