Prostia lui Iohannis, și cretinismul securicilor vechi și noi au dus politica românească în impas. Demonizând PSD securicii au vrut să-i facă pe plac lui Puliken, de la care vin gradele, tinichelele și soldele grase, eliminându-l de pe scena politică, cretinii au făcut România neguvernabilă. Pentru că au reușit să spargă și alianța la guvernare, dar și PNL. Cine să mai guverneze, și cu cine? Mai este posibilă alianța PNL cu USR? Este posibil sprijinul PSD pentru un guvern minoritar PNL? Dar care PNL? Că și ăsta e pe cale să se surpe, după stupidul concurs de prosteală numit campanie internă?
Ce va face Puliken? Va spune, ca și în cazul Dăncilă, că în marea sa mărinimie, le mai acordă o șansă pesediștilor? Șansă pentru ce? Dar ce va face cu AUR? Sau cu un USR resentimentar, alungat cu hăulituri de la ușa măcelăriei? Ce va face în acest caz cu gestionarea crizei economice și sociale?
Care e personalitatea aia, penelistă sau tehnocrată, capabilă să genereze măcar un pui de consens, pentru a forma un guvern și pentru a guverna, cu un guvern minoritar? Pe ce program? Cu ce obiective? Și ăsta o să vrea, ca și Cîțu, să ne scoată socialismul din cap? Mai este capabil viitorul guvern să aibă un dialog cu partenerii sociali?
Degeaba încearcă securicii să construiască pericolul unui dezastru pandemic, pentru a justifica existența unei guvernări de mână forte, care să limiteze drepturi și libertăți fundamentale, dar nu pentru a gestiona pandemia, ci pentru a ține sub control protestele care vor urma, după dezastrul ”liberalizării” prețurilor energiei.
România e, practic, la mâna lui Dumnezeu. Un Dumnezeu care se amuză, ținând în mână plăcuțele suedeze.
Autor: Constantin Gheorghe