Accept să pap și greieri, viermi, lăcuste și alte drăcii de genul ăsta, pe care nu voi avea, probabil, cu ce să le înlocuiesc. Motivul ar fi ”combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră”. Aș păpa și ”carne sintetică”.
Dar înainte vreau să văd dacă sunt variante mai puțin poluante decât producția de alimente clasice. Cât costă producția unei tone de carne sintetică, câtă energie consumă, ce amprentă de carbon are. Pentru că nu mai suntem la o joacă de-a Dumnezeu într-un laborator, vorbim de procese ce trebuie să ofere hrană pentru sute de milioane de oameni, dacă ne limităm la Europa cu dileala asta.
Eliminarea din circuitul natural a vacilor, porcilor, puilor, a unor legume și fructe(care consumă apă, spre pildă, pentru a fi irigate, deci aduc atingere naturii) nu are niște costuri? În primul rnd este vorba de sustenabilitatea vieții, la modul general, dar fundamental.
Faptul că acum avem modele industriale de creștere a animalelor și plantelor comestibile, ca să zic așa, nu înseamnă că ele diferă esențial, dacă diferă, de modelul natural. E vorba despre scala proceselor, nimic mai mult. Dar cu tehnologiile disponibile masificarea producției agricole este perfect gestionabilă. Dar ce știm despre masificarea producției de greieri sau de viermi de făină? Care ar fi impactul ei asupra mediului? Nu produc niciun fel de deșeuri? Imposibil, oricât ar fi zice adepții nebuniei ăsteia că nu! Dar reactoarele alea în care se pot crește artificial diverse sortimente de carne, în care manipularea genetică și alte procedee puțin cunoscute, și cercetate, folosirea unor medii artificiale de hrănire, de exemplu, nu vor avea impact asupra mediului? Nu vor fi accidente tehnologice? Nu ne vom trezi cu ”liliecii” care ne dau noi viruși?
E frumos să batem câmpii cu tot felul de vise SF. Dar ce rezolvăm cu asta? Doar generăm crize artificiale, cu efecte și mai dure asupra mediului? Eu doar întreb. Dar parcă ceva ne împinge să ne repezim cu capul în zid. Pentru că ni s-a urât cu binele. Și inventăm motive să ne scărpinăm știți voi unde! Băiete, o porție de aripioare picante de lăcustă și o bere de ciuboțica cucului!
Autor: Constantin Gheorghe
Așa este, toate ideile mărețe sunt aruncate de propagandă fără o analiză holistică. Este pe total realizabilă, aduce ceva și cât anume din ce se considera ?
In cazul gândacilor, ăștia cu ce se vor hrăni, ce condiții de înmulțire și dezvoltare le sunt necesare – temperatură, umiditate – care sunt consumurile de energie și care va fi amprenta de carbon ? Există oare vreo analiză, ceva cât de cât promițător ? Care sunt cheltuielile și consumurile și poluarea care rezultă din prelucrarea gândacilor ?
Cantitățile necesare sunt uriașe, astfel că reultatele pozitive sunt greu de întrevăzut.
Și mai este o problemă mult mai importantă: impactul asupra sănătății oamenilor. De mii de ani, începând cu omul de Neanerthal și apoi Homo Sapiens, omul este în bună măsură carnivor. Medicii, cei onești desigur, semnalează demult impactul negativ chiar și al alimentelor modificate genetic – GMO. Dar ce va însemna excluderea cărnii și înlocuirea cu insecte ?
Aici nu e vorba de perioade scurte – ca în filmele de tipul Supraviețuire în jungă în doi sau în grup – ci de o modificare majoră și definitivă a regimului alimentar. Cum va recționa sistemul digestiv, vor conține insectele toți nutrienții necesari ?
Și dacă nu, cum vor fi înlocuiți nutrienții care lipsesc, cât va trebui cheltuit pentru asta, cu ce costuri și cât dioxid de carbon va rezulta ?
Dar pentru liota globalistă oamenii nu contează, sunt simpli cobai. Cei superbogați și auto-aleși vor continua să mănânce ce doresc, așa cum astăzi călătoresc doar cu avioanele personale,în disprețul propagandei cu amprenta de carbon.
Revin cu o întrebare: a analizat cineva ce se înâmplă dacă în urma unui accident / incident o hală unde se cresc insecte, un nor de bâzâitoare scapă în mediul înconjurător ?
Dar nu, știința oficială ne va da răspunsuri liniștitoare. Ca la vacxin-uri.