Jumătate din finanţele lumii sunt pe mâinile a douăzeci de firme de investiţii care administrează o avere de aproape 26.000 de miliarde de dolari (tot sistemul bancar românesc are active de 110 miliarde de dolari). Managerii din spatele acestor firme sunt cei care pot decide soarta unei naţiuni, falimenta o economie şi îngenunchea guverne printr-o simplă semnătură pusă pe un ordin de tranzacţionare.
Guvernele lumii, sub povara datoriilor suverane, au ajuns acum la discreţia pieţelor financiare care fără milă ameninţă să arunce ţări în faliment dacă nu îşi reduc deficitele şi nu îşi achită datoriile.
Cine sunt de fapt investitorii care ar câştiga dintr-un default al Greciei, cine sunt cei care vor randamente record pentru a cumpăra obligaţiunile Spaniei şi Italiei şi astfel finanţa cu lichidităţi guvernele celor două state, dar mai ales cine sunt cei care au fost salvaţi de guverne, iar acum îşi încearcă puterile cu Banca Centrală Europeană şi FMI.
Primii cei mai mari 200 de manageri din lume administrau active în valoare de aproape 60.000 miliarde (60 trilioane) de dolari la finele anului 2010, potrivit unui raport emis de compania americană de consultanţă şi research Towers Watson, care nu ia în calcul fondurile suverane. În raport nu este inclusă nici firma Pacific Investment Management (PIMCO), cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, cu active de 1.000 miliarde de dolari (un trilion) în 2010.
Valoarea activelor aflate în gestiunea celor mai mari 200 de manageri este foarte aproape de valoarea PIB-ului mondial din 2010, estimată de Banca Mondială la 63.044 mld. dolari, ieşind astfel la iveală cât de influente sunt cele două sute de firme de investiţii în economia mondială.
Pentru al doilea an consecutiv, liderul finanţelor mondiale este firma americană BlackRock, cu active în administrare de 3.560 miliarde (3,5 trilioane) de dolari în 2010. BlackRock a fost unul dintre puţinii câştigători ai crizei financiare, având în vedere că activele aflate în administrare au crescut cu o rată record de 700% din 2005 până în 2010. BlackRock investeşte şi pe bursa de la Bucureşti prin unul din fondurile sale destinate pieţelor de frontieră.
Pe locul secund se află tot un administrator de pe Wall Street, şi anume firma americană State Street Global cu active în gestiune de 2.010 miliarde (2,01 trilioane) de dolari. Pe locul al treilea, grupul german Allianz cu active de 2.009 miliarde (2 trilioane) de dolari. Allianz este prezent şi în România prin divizia de asigurări şi fonduri de pensii.
Un semnal de alarmă asupra economiei mondiale este faptul că primii douăzeci cei mai mari manageri de bani au pe mâini jumătate din finanţele lumii.
Activele administrate de aceştia reprezintă peste 40% din activele de 64.700 miliarde (64,7 trilioane) de dolari ale celor mai mari 500 de manageri de bani din lume, potrivit Towers Watson. Topul celor mai mari douăzeci manageri de bani este dominat de băncile nord-americane, printre care se află şi nume sonore precum J.P. Morgan Chase cu active de 1.303 mld. dolari (1,3 trilioane) şi Goldman Sachs cu active de 840 mld. dolari.
În top 20 intră şi Deutsche Bank din Germania cu active de 1.562 mld. (1,53 trilioane) dolari, Axa Group din Franţa cu active de 1.462 mld. (1,46 trilioane) dolari.
Acum, când guvernele din Europa respiră cu greu sub povara datoriilor şi caută finanţare pe pieţele financiare, atragerea de finanţare de la giganţii de pe Wall Street a devenit o miză uriaşă.
Mare parte din aceste firme, care astăzi pot decide soarta unei naţiuni prin faptul că acceptă să îi finanţeze economia prin achiziţia de obligaţiuni, au fost şi cele care au plantat seminţele crizei subprime din 2008, criză care a luat în prezent proporţiile unei crize suverane. În căutare de randamente ridicate şi de oportunităţi pentru a investi miliardele de dolari strânse de la clienţi, aceste firme au lansat produse financiare derivate extrem de complexe cu care au intoxicat sistemul financiar şi mai târziu economiile.
În clasamentul celor mai mari două sute de manageri apar şi numeroase grupuri financiare care în toamna anului 2008 erau la un pas de faliment, dar care au fost însă salvate de guverne. MetLife (care a preluat AIG) se situează pe locul 26 cu active de 606,5 mld. dolari, UBS pe locul 12 cu active de 933 mld. dolari, Bank of America e pe locul 21 cu 644 mld. dolari.
Statele care au salvat aceste grupuri financiare nu se pot aştepta acum la aceeaşi bunăvoinţă din partea acestora. Recent, Ministerul de Finanţe a eşuat în a plasa o emisiune de bonduri denominate în dolari pe piaţa americană deoarece randamentele cerute au fost prea mari. Randamente tot mai mari plătesc însă şi Spania, Italia sau Franţa, ţări cu economii mult mai puternice, din cauză că investitorii nu mai au încredere în capacitatea lor de a-şi plăti datoriile pe termen lung.
Dintre investitorii mari de pe bursa de la Bucureşti, cel mai bine clasat în top este grupul american Franklin Templeton, care are pe mână şi administrarea Fondului Proprietatea (FP), o afacere cu active de 3,5 mld. euro.
Ce operaţiuni au giganţii finanţelor mondiale în România
Blackrock, Fidelity şi JP Morgan sunt cei mai mari manageri de fonduri care au investit în România, însă sumele plasate de aceştia sunt mici.
Asigurătorii Allianz, AXA, Generali, MetLife şi Aviva au operaţiuni semnificative în România. Dintre cele mai mari grupuri bancare din top, Deutsche Bank şi BNP Paribas au în acest moment operaţiuni minore pe piaţa românească.
Olandezii de la ING au cele mai mari operaţiuni în România dintre administratorii din top 50, fiind în top 10 bănci româneşti şi pe primul loc la asigurări de viaţă şi fonduri de pensii.
Americanii de la Franklin Templeton au intrat puternic în România în 2010, când au preluat administrarea Fondului Proprietatea (FP). Ei au investit zeci de milioane de dolari pe bursa de la Bucureşti.
Artio Global, cel mai mare investitor străin de pe bursa românească, este abia pe locul 176 în topul mondial.
Cel mai mare administrator de active din estul Europei este grupul austriac Raiffeisen, care se clasează abia pe locul 201, cu active de 42,4 mld. dolari.
Roxana Pricop
sursa: zf.ro
Adauga comentariu