Câţi bani mai pot arunca în gaura neagră?

Panicate de prăbuşirile din pieţele financiare, autorităţile europene pun în mişcare “tiparniţa” BCE a trecut la cumpărarea directă de datorie italiană şi spaniolă, într-un program estimat de analişti la sute de miliarde euro Nici aceste sume nu îi calmează pe investitorii care se pregătesc deja pentru o nouă recesiune globală

Aversiunea la risc din pieţele financiare internaţionale traversează un nou punct critic, iar asigurările date din partea autorităţilor par a nu mai fi suficiente pentru investitorii care se pregătesc de o nouă recesiune. Acesta este şi contextul în care ieri Bursele lumii au avut o deschidere negativă, după ce săptămâna trecută acestea au suferit picaje importante, cele mai accelerate de până la 10-13% înregistrându-se în Europa.

Miniştrii de Finanţe şi şefii băncilor centrale din cele şapte state membre ale G-7 (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) s-au întâlnit intempestiv duminică pentru a da un comunicat înainte de debutul pieţelor asiatice. Comunicatul acestora, preluat de Zero Hedge, a reasigurat investitorii că autorităţile vor lua măsuri pentru stabilizarea pieţelor, a reiterat angajamentul furnizării lichidităţii în sistem şi a reconfirmat hotărârea punerii în practică a recentului summit european de la Bruxelles.

Prima măsură a revenit însă Băncii Centrale Europene care a trecut ieri la achiziţia de titluri de stat ale Italiei şi Spaniei. Banii pompaţi în piaţă ar urma să fie de ordinul sutelor de miliarde de euro. Tobias Blattner, fost economist la BCE şi în prezent la Daiwa Capital Markets Londra, consideră că numai într-o primă fază banca centrală va cumpăra bonduri italiene în valoare de 200 miliarde euro şi emisiuni ale Trezoreriei Spaniei de 60 miliarde euro. Acesta a declarat pentru Bloomberg că instituţia îşi pierde credibilitatea care deja se află la mâna Guvernelor.

Totuşi banii pompaţi într-un sistem financiar stricat ar putea să nu aibă niciun efect. Nouriel Roubini, profesor la Stern School of Business a Universităţii din New York, apreciază că evitarea unei noi recesiuni severe devine o “misiune imposibilă”.

Intervenţiile Băncii Centrale Europene în pieţele de bonduri au condus la o scădere a randamentelor titlurilor de stat italiene şi spaniole. Bondurile emise de Trezoreria Italiei cu scadenţa la zece ani se treanzacţionau, la închiderea ediţiei, la un yield de 5,29%, în timp ce obligaţiunile de stat spaniole având aceeaşi maturitate aveau în piaţa secundară, după intrarea la cumpărare a BCE, un randament de 5,16%. Pe fondul aversiunii la risc cele două instrumente atinseseră vineri intraday maxime apropiate de 6,4%. “Se pare că BCE a decis să aducă bazooka”, a declarat pentru Bloomberg Douglas Borthwick, head of foreign exchange la compania americană Faros Trading.

Autoritatea de politică monetară a UE achiziţionase începând cu mai 2010 titluri de stat ale statelor periferice în valoare de 74 miliarde euro, în special datorie emisă de Grecia. În luna martie BCE a oprit programul motivând cu riscurile de inflaţie şi chiar a majorat dobânda de referinţă. Acum presiunile politice au determinat instituţia să reintre în piaţa secundară.

Jacques Cailloux, economist la Royal Bank of Scotland, estimează că achiziţiile se vor ridica la 2,5 miliarde euro pe zi, ceea ce ar duce la un volum total de 600 miliarde euro în decurs de un an de zile. Sumelor plasate de BCE ar urma să li se adauge banii pompaţi de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), care ar ridica deţinerile autorităţile centrale europene de bonduri italiene şi spaniole la 850 miliarde euro, reprezentând jumătate din datoria acestor ţări. “Nu cred că Italia şi Spania sunt insolvente, dar problema cu care se confruntă este aceea că nu găsesc acum cumpărătorii într-un climat de aversiune ridicată la risc”, a declarat pentru Bloomberg Peter Scaffrik, head of European interest-rate strategy la Royal Bank of Canada Capital Markets. Geoffrey Yu, foreign exchange strategist la subsidiara londoneză a băncii elveţiene UBS, consideră că acum trendul principal este cel al intervenţiilor masive centrale. Afirmaţia lui este sprijinită de măsurile luate de Banca Japoniei şi Banca Naţională a Elveţiei.

Cutremurul bursier nu s-a oprit săptămâna trecută

Măsurile de monetizare a datoriilor suverane şi pomparea de lichiditate nu au calmat însă pieţele. Acest lucru s-a văzut cel mai bine pe Burse, unde indicii au continuat să evolueze sub valorile de închidere de vineri. Astfel, după ce indicii asiatici importanţi au pierdut aproximativ două procente, şi în Europa reacţia de aversiune la risc a fost similară. Indicii de la Londra, Frankfurt şi Paris s-au regăsit doar în prima oră de tranzacţionare în teritoriu pozitiv, pentru ca declinul să se accentueze pe măsura prefigurării unui debut “roşu” la New York Stock Exchange. La închiderea ediţiei, indicele FTSE 100 de la Londra pierdea 2,6%, iar indicele DAX de la Frankfurt, cu un declin de aproximativ 2,9% se apropia de nivelul de 6.000 de puncte, care ar urma să confirme intrarea pieţei germane într-un ciclu “bear”. Indicele CAC40 de la Paris înregistra un picaj de peste patru procente, fiind pe un nou minim al ultimilor doi ani.

În piaţa americană reacţia investitorilor a fost foarte negativă, indicii principali având, după prima oră de tranzacţionare scăderi de peste trei procente, tendinţa de vânzare fiind condusă de prăbuşirea cu şapte procente a acţiunilor Bank of America. Indicele Dow Jones Average Industrial a coborât în apropierea nivelului de 11.000 de puncte. Retrogradarea ratingului suveran al SUA a alimentat aceste vânzări, investitorii anticipând un val de retrogradări pentru alte entităţi publice statale şi federale. Chiar la deschiderea pieţei, Standard & Poor’s a anunţat coborârea ratingul a două case de clearing, potrivit publicaţiei online Zero Hedge.

Şocul cel mai mare ar urma însă să vină pe piaţa obligaţiunilor muncipale unde Matt Fabian de la Municipal Market Advisors anticipează “sute şi sute” de retrogradări. Un raport JP Morgan menţionează, de altfel, că este aşteptat ca pe această piaţă să fie o volatilitate foare ridicată. Moody’s anunţase încă de la jumătatea lunii iulie că are în vedere retrogradarea a nu mai puţin de 7.000 de emisiuni municipale, în valoare totală de 130 miliarde USD. Portalul revistei National Mortgage Professionals scrie că agenţiile guvernamentale de creditare ipotecară Fannie Mae şi Freddie Mac ar urma, de asemenea, să fie retrogradate.

Împuţinarea instrumentelor financiare din pieţe ar putea avea efecte perverse pentru industria fondurilor. Potrivit regulii 2-a 7 din Investment Company Act din 1940, fondurile de pensii sunt obligate ca 97% din portofolii să fie reprezentate de deţineri de astfel de hârtii, avertizează Zero Hedge.

Ce mai vor să mai repare băncile centrale?

Aversiunea la risc nu s-a văzut ieri numai în pieţele de acţiuni. Aurul a depăşit în sesiunea europeană nivelul de 1.700 USD/uncie, iar Goldman Sachs şi-a ridicat ţinta pentru finalul acestui an la 1.830 USD/uncie, de la 1.735 USD/uncie. În piaţa valutară atât yenul cât şi francul elveţian au anulat o mare parte din efectul intervenţiilor băncilor centrale din a doua parte a săptămânii trecute şi s-a apropiat din nou de maximele istorice în raport cu dolarul american.

Acest parcurs din piaţa valutară pune sub semnul discuţiei eficacitatea intervenţiilor autorităţilor de politică monetară în pieţe în care investitorii percep cu totul altfel riscurile macroeconomice şi presiunea poverilor datoriilor virtual imposibil de rambursat. Sistemul financiar stricat pare a răspunde tot mai greu şi mai neprevăzut stimulilor. Banii pompaţi în gaura neagră a creditului bancar acordat în exces nu ajung într-o economie reală care, conform ultimelor indicii, se îndreaptă spre recesiune.

Adrian Panaite

sursa: curierulnational.ro