Era să trec peste Ordonanța 7, zicînd, uite, cîteva modificări mărunte, dar folositoare. Dacă ar fi fost după mine, le-aș fi făcut demult. N-am înțeles cum le-au scăpat în celelalte. La urma urmelor, ce mare brînză că parchetele scapă de pacostea delegărilor? A devenit un mod de a trage sforile Puterii și de a dirija influența într-un parchet important.
Esti interimar, asculți ce zice șeful și sistemul, că poate-poate. Din acest punct de vedere, decizia ministrului Tudorel Toader este generatoare de ordine. Ce mare nenorocire că Secția pentru investigarea magistraților iese de sub controlul Procurorului General? Abia scapă de o teroare care funcționează de aproape șapte decenii!? Cu vechea subordonare, Secția de investigare a magistraților ar fi rămas tot o armă în plus la mîna celui desemnat să conducă Parchetele. Ce a fost Secția sub controlul lui Audgustin Lazăr? Un cîine și un bici în plus cu care să-i latre pe procurori și pe judecători! Este drept că, orice alt procuror general ar fi folosit-o în același scop și s-ar fi rățoit, inventînd argumente, pentru a contracara o pierdere de putere.
Ce-i așa de periculos pentru magistrații serioși faptul că a fost introdusă și condiția de bună reputație? Abia există un criteriu pentru a pune în discuție statutul unor procurori cu comportament de interlopi sau a unor judecători bețivi și șpăgari (care, deocamdată, nu prea există, nu-i așa?).
Ce dacă se restrîng competențele Colegiului de Conducere al ICCJ? Nu madam Tarcea și cu procurorii ei, vopsiți în judecători, au generat decizia ne-leglă de introducere a unui om din conducrea ICCJ în completele (scris intenționat în această formă) de cinci și de trei?
Nici numirea șefilor de parchete nu se mai poate face numai cu avizul Secției de procurori din CSM. Unii spun că, prin această modificare, crește influența grupului creat în jurul Liei Savonea. Se poate! Dar în vechea formă, toată filiera de pe linia profesională a procurorilor funcționa ca o putere separată. Procurorii nu mai dădeau socoteală nimănui. Debutul cercetării în dosarele Laurei Codruța Koveși i-a îngrozit pe toți. Mîine, poimîine se va ajunge și la ei și fiecare are în dulap un cadavru, un proces trîntit, o sentință greșită. Dezinvoltura cu care a debutat Secția de investigare a magistraților i-a îngrozit pe toți. În vechea formă, procurorii și judecătorii se apărau unii pe alții. Dracul îl apăra pe frati-su și viceversa! Acum, nu mai merge.
Discutabilă mi se pare modificarea privitoare la reamestecarea procurorilor cu judecătorii, în ciuda faptului că a fost adoptată, cu unanimitate, strategia de delimitare a liniei de evoluție profesională a celor două branșe. Dana Gîrbovan folosește această revenire prin OUG 7/2019 la amestecul inițial drept argument pentru a cere anularea acestei ordonanțe de urgență. Argumentul doamnei Gîrbovan rezistă din punct de vedere logic și juridic, dar ar duce la pierderea cîștigurilor generate de această OUG 7/2019. După părerea mea, scăpările acestui act normativ sunt rezultatul grabei cu care au fost redactate precedentele ordonanțe. Abia după adoptare, au început să se vadă ochiurile prea largi, prin care pot trece și peștii mari, și cele mici, care îi împiedică pe favoriți să acceadă la funcțiile promise. Dar cine scrie și nu greșește? Numai cine nu redactează nu știe. De cîte ori citești un text, îl corectezi și după a zecea lectură descoperi o greșeală grosolană?
De ce se burzuluiesc magistrații, mai ales procurorii? De la Augustin Lazăr și de la vorbitorii binomului gen Cristi Danileț, pînă la cei care se tem de Secția pentru investigarea magistraților, toți se simt datori să reacționeze. Unii vor chiar proteste de stradă și greve în instanțe. Șapte decenii au trecut și procurorii nu au dat socoteală unui organism independent care să le cerceteze greșelile sau excesele. Doar Partidul și Securitatea ce le mai suflau în ciorbă. Libertatea scăpată de sub control, pînă peste limitele responsabilității în anii care au urmat după căderea comunismului, a dus la apariția monștrilor în Justiție, la o putere deșănțată a unora, la afaceri pe dosare, la averi ce nu pot fi justificate.
Scandalul este mare și va continua pentru că judecătorii și procurorii se tem ca de șarpe de un mecansim independent care să-i ia la întrebări.
Autor: Cornel Nistorescu
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu