Scumpirile pe plan mondial ale cerealelor vor afecta şi ţara noastră
Nu numai că se scumpesc alimentele, dar scade şi puterea de cumpărare
ACPR propune creşterea valorii tichetului de masă cu 3 lei şi TVA de 5% în agricultură, ca măsuri contra noii crize
Criza alimentară începe uşor să schimbe meniul zilnic pentru toată lumea, la nivel global, arată studiile organizaţiilor internaţionale: oamenii au din ce în ce mai puţini bani pentru coşul zilnic de hrană. Scumpirile pe plan mondial ale cerealelor vor avea în mod cert consecinţe şi în România, în condiţiile în care importăm materia primă.
Reprezentanţii patronatelor sunt de părere că o criză alimentară ar putea lovi România în maximum 2 ani.
“România se confruntă cu o creştere alarmantă a preţurilor la alimente din cauza distrugerii agriculturii naţionale şi a importurilor masive, pentru că în felul acesta am devenit dependenţi de creşterea preţurilor la nivel mondial. Scumpirea continuă a alimentelor în 2010, mai ales după creşterea TVA de la 19% la 24%, a generat creşterea decalajului dintre nivelul salariului minim şi necesarul pentru asigurarea hranei zilnice a populaţiei. Scăderea calităţii alimentaţiei are însă efecte nocive pe termen lung asupra sănătăţii populaţiei”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Dan Matei Agathon, vicepreşedintele ACPR.
Acesta a mai spus că România nu poate sta departe de această nouă criză, adăugând că la noi va fi mai degrabă o criză a creşterii preţurilor.
“Criza alimentară a început deja la nivel global, în condiţiile în care a fost suficient doar un an prost de producţie de grâu în China, pentru ca preţul să crească cu 91%. În acelaşi timp, preţul porumbului s-a majorat cu 57%, iar la zahăr şi soia cu 33%. Vom avea o criză alimentară în România în maximum 2 ani pentru că importăm 70% din alimentele consumate, avem 3,5 milioane de hectare de teren agricol nelucrat, subvenţiile din domeniu aproape au dispărut şi nu avem o strategie comună de dezvoltare a agriculturii. Această criză alimentară va fi una cu produse alimentare la discreţie, dar pe care le vom privi ca pe un superlux. Vom ajunge să mergem cu toţi banii de-acasă pentru a ne asigura hrana zilnică”, a subliniat Agathon.
De aceeaşi părere este şi Costel Olteanu, care ne-a explicat că România nu va fi lovită de o criză alimentară, ci de una a ”buzunarelor goale”. ”Putem spune că deja am intrat în această nouă criză, vedem deja români care consumă mult mai puţine alimente, iar Guvernul simte asta la încasările din TVA la bugetul statului. Cât de tare vom fi loviţi, asta depinde de cererea care va fi pentru comerţul intra şi extracomunitar, de producţia agricolă de anul acesta, cât şi de puterea de absorbţie a pieţei româneşti. Este clar că nu putem evita o criză alimentară cu buzunarele goale, iar creşteri spectaculoase de preţuri nu cred că vor mai fi în perioada imediat următoare”, a declarat, pentru Curierul Naţional, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR).
Minea: Odată cu materia primă, importăm şi preţurile UE
Preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Sorin Minea, ne-a menţionat că România este o ţară atipică, pentru că nu numai că ne afectează criza alimentară, dar ne mai afectăm şi singuri. ”Singurul potenţial major al României este agricultura şi cu toate astea noi importăm aproximativ toată materia primă pentru industria alimentară. Odată cu aceste importuri, importăm şi preţurile de la nivelul UE, preţuri la care noi mai adăugăm şi costul transportului şi alte taxe. Astfel, ajungem ca pentru unele alimente noi să plătim mai mult decât europenii în condiţiile în care salariile noastre diferă de la cer la pământ”, a declarat pentru Curierul Naţional Sorin Minea.
Mai mult, acesta a mai spus că pe lângă criza alimentară şi cea financiară, România are acum şi o criză a fondurilor europene. ”Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au început să-i execute silit pe toţi cei care au luat fonduri europene fără a le da vreo explicaţie. Practic APDRP le cere banii înapoi fără a avea vreo motivaţie. Dacă va continua, România riscă o prăbuşire a sectorului alimentar, ceea ce e ultimul lucru care ne mai trebuie pe fondul unei crize alimentare”, a mai explicat Minea.
Scumpirea gazelor pentru industrie se va vedea în preţul alimentelor
Reprezentantul ARC a ţinut să precizeze că scumpirea gazelor numai pentru industrie va avea consecinţe şi asupra consumatorului final.
”Companiile îşi vor scumpi toate produsele ce ies pe poarta fabricii ca urmare a creşterii preţului la gaze, iar asta înseamnă că produsele alimentare se vor scumpi. Astfel, dacă românul de rând se bucură că nu va plăti mai mult pe gaze, în mod sigur va plăti mai mult pe alimente, care duce cam tot acolo. În plus, în România se cheltuie 40% din venituri pe alimente, în timp ce în UE doar 10%”, a mai afirmat Minea.
Acesta a mai precizat că, până la finele anului, nu vor mai fi creşteri spectaculoase de preţuri la alimente. ”Anul acesta, dacă nu se întâmplă fenomene meteo severe, producţia de cereale va fi una chiar foarte bună, şi astfel, nu cred că vor fi majorări masive de preţuri. Cred că la finele anului vom avea o semistabilitate a preţurilor, vor fi creşteri normale nu spectaculoase. În fiecare an cresc preţurile la alimente, carnea se scumpeşte vara, laptele iarna, e calea firească a lucrurilor, dar creşteri spectaculoase de preţuri nu cred că vor mai fi”, a subliniat Sorin Minea.
ACPR solicită reducerea TVA la 5% la produsele agricole
Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) propune acordarea de tichete de masă şi bugetarilor şi creşterea valorii acestuia de 9 la 12 lei, precum şi scăderea TVA la 5% la produsele agricole, pentru a evita o criză alimentară care s-ar putea declanşa în următorii doi ani. În opinia sa, declaraţiile ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, potrivit cărora România are potenţialul să hrănească 100 de milioane de oameni, sunt degeaba dacă nu se adoptă politici pentru susţinerea sectorului agricol.
“ACPR a prezentat acum un an o propunere care dacă ar fi adoptată putem spune că putem face faţă unei crize alimentare: reducerea TVA de la 24% la 5% în agricultură, nu în supermarketuri, ci la lapte, carne, grâu, porumb şi pentru întreg lanţul de producţie, pentru ca românii să găsească produse mai ieftine la magazine”, a spus Agathon.
Potrivit reprezentantului patronatelor, doar reducerea TVA la grâu ar aduce la buget 2 mld. euro pe an, având în vedere că doar 20% din producţie este fiscalizată, iar restul de 80% “se plimbă” pe vapoare şi se întoarce în ţară cu preţuri supraevaluate. A doua propunere a ACPR vizează sistemul tichetelor de masă, respectiv creşterea valorii acestuia cu majorarea TVA şi cu inflaţia, respectiv de la 9 lei la 12 lei, precum şi reluarea acordării acestora şi bugetarilor. “Dacă generalizăm sistemul de tichete de masă şi dacă majorăm valoarea acestora, intrăm în tenebrele economiei negre. Tichetul de masă se foloseşte doar pentru achiziţia de produse alimentare, respectiv doar pentru marfă fiscalizată. Măsura va fiscaliza atât produsele cumpărate, cât şi pe cei care utilizează tichetele”, a explicat Agathon.
Potrivit datelor ACPR, piaţa tichetelor de masă se ridică la aproape un miliard de euro, în condiţiile în care 1,9 milioane de persoane, respectiv 43% din totalul angajaţilor, primesc astfel de tichete. De asemenea, în 2010, au fost cumpărate produse alimentare de 793 mil. euro cu tichete de masă, susţinând 27.000 de locuri de muncă din producţia şi din comercializarea de astfel de produse.
În plus, aproape 500 mil. euro au mers la bugetul de stat din TVA şi din impozitul pe profit, aferente acestor tichete. “Dacă extindem acest sistem şi la sectorul public şi creştem valoarea cu 30%, atât piaţa de comercializare a produselor alimentare, cât şi veniturile la buget vor creşte exponenţial. E un mecanism care funcţionează şi care reprezintă şansa pentru a reduce riscul apariţiei crizei alimentare”, a precizat Agathon. El a menţionat că cele două propuneri vor fi prezentate Guvernului, în momentul când acesta va relua dialogul social.
Cristina Chicoş-Voitiş
sursAŞ curierulnational.ro
O stire cu adevarat trista, sa speram ca aceasta criza o sa ne ocoleasca mult timp de acum incolo.
Norocul majorităţii românilor este că mai au pământ agricol în proprietate. Aşa că în realitate, putem vorbi de o criză alimentară punctuală. Va fi criză alimentară pentru cei din birou şi din marile centre urbane. Pentru aceşti români, ogorul lor este supermarketul. Pentru restul românilor, toate crizele alimentare, animale, financiare inclusiv crize de lumbago(sic) sunt frecţii la un picior de lemn. Nu s-a reuşit încă în ţara noastra confisca ..ă.. ă.. cumpărarea tuturor terenurilor agricole de către marile firme latifundiare, pentru a trimite omul să stea cu mâna întinsă la magazinele lor. Bănuiesc că se lucrează din greu la asta, dar nu cred că în următorii 30-50 se va reuşi comasarea terenurilor agricole în mâna cui trebuie. Le plâng de milă celor din mediile urbane dezvoltate, dar sunt sigur că se va face iarăşi naveta între sat şi oraş cu portbagajul maşinii plin cu alimente. Românii au experienţa comunismului, când practicau acest sport din greu. Şi este uşor de aflat asta, dacă se urmăreşte traficul auto, duminica seara pe intrările în oraş. Intrarea dinspre Buzău şi dinspre Alexandria dacă depăşesc traficul de pe faimosul DN1, e clar că lumea a mers la ţară să-şi ia alimente.Se poate monitoriza şi intrările dinspre Giurgiu, Olteniţa şi Lehliu. Deci se poate observa cu ochiul liber în real, nu prin teorii din birou dacă românii vor muri de foame sau nu. Garantat “guriştii”, adică cei ce muncesc cu gura, au mari şanse să moară de foame, mai ales dacă nu au rude în mediul rural. Adică acolo unde se creşte şi se cultivă hrana oamenilor. Şi poţi avea sute de mii de euro şi tichete de masă de 100 de lei ca valoare, dacă producătorul de hrană nu-ţi dă nimic pe el, o să vedem primii oameni care vor mânca “hârtie”, fiartă dau au la ce, ca să nu moară de foame. Poftă mare…şi la masă mâncăm ce avem sau ce am adus de acasă.