* Eldorado Gold Corporation: “Producţia de aur de la Certej va începe în 2015”
* Proiectul minier a obţinut acordul din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara
* ONG-urile de mediu: “Cerem USL şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri”
* Ministrul Mediului cere demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara
* Gabriela Lambrino, directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara: “Decizia finală în cazul Certej a fost luată în prezenţa consilierului ministrului Mediului”
Informaţia transmisă ieri de mai multe ONG-uri potrivit căreia proiectul minier de la Certej a primit autorizaţia de mediu a stârnit tensiuni între autorităţile competente. În timp ce Roşia Montană Gold Corporation aşteaptă de ani buni avizul de la Ministerul Mediului, proiectul de la Certej, în judeţul Hunedoara, nu a avut nevoie decât de aprobarea Agenţiei de Mediu Timişoara, pe care a şi primit-o, în iulie 2012.
Producţia în cadrul proiectului minier de la Certej (judeţul Hunedoara), deţinut de Deva Gold SA, ai cărei acţionari sunt Eldorado Gold Corporation (80%) şi compania de stat Minvest Deva, va începe, cel mai probabil, în trimestrul al doilea din 2015, potrivit site-ului investitorului străin.
Eldorado Gold anunţă, totodată, că proiectul de la Certej a primit acordul de mediu în iulie acest an.
Zăcământul de la Certej este bogat în aur şi argint.
Potrivit estimărilor investitorului străin, producţia de aici va fi de 130.000 uncii aur/an, respectiv de 660.000 uncii argint/an.
Contactat de ziarul BURSA, directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a transmis că procedurile de obţinere a avizelor pentru exploatarea de la Certej au început în 2009, fiind finalizate în iulie 2012:
“A fost o procedură transfrontalieră, coordonată de Ministerul Mediului, cu dezbateri repetate ce au avut loc inclusiv în Budapesta”.
“Ungurii şi-au spus punctul de vedere, care a fost în afara legislaţiei româneşti şi a celei europene. S-au împotrivit, pentru că Mureşul curge şi pe la ei.
Am primit avizele de mediu pe două legislaţii: cea românească şi cea europeană.
Au avut loc mai multe întâlniri, la care au participat
Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. S-a întrunit comisia tehnică din cadrul Ministerului Mediului. Au fost şi Apele Române.
După ce au tot cerut completări, acum, în iulie, s-au dat avizele.
Reprezentanţii comisiei de analiză tehnică au spus că nu mai au nimic de comentat şi că s-a respectat legislaţia naţională şi internaţională în materie”.
* ONG-urile: “Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire”
Asociaţiile “Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”, “Alburnus Maior” şi “Re.Generation” condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, “prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România”.
ONG-urile au declarat: “Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.
Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu – şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare”.
ONG-urile arată, totodată, că ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în numai două luni de la numire: “Deşi, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Mediului şi Pădurilor Rovana Plumb susţineau cu tărie, la începutul mandatului, că proiectul minier de la Roşia Montană nu poate merge înainte fără garanţii de mediu, renegocierea participaţiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel responsabilitate faţă de implicaţiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridică la adresa mediului şi comunităţilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret”.
Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare, subliniază ONG-urile.
Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, spune:
“Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale”.
* Ministrul Mediului, Rovana Plumb, dispune verificarea acordului de mediu pentru Certej
Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a dispus prin ordin verificarea, în regim de urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, a transmis, ieri, printr-un comunicat, Ministerul Mediului şi Pădurilor. Documentul mai precizează:
“Se va urmări verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu pentru a se vedea în ce măsură s-au respectat toate prevederile legale.
De asemenea, ministrul Mediului şi Pădurilor a solicitat conducerii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului demiterea directorului executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului de mediu pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional”.
Dacă Ministerul va constata că acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta va fi anulat.
* Gabriela Lambrino, directorul ARMT: Agenţia a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru Certej
Agenţia Regională de Mediu Timişoara (ARMT) a urmat toţi paşii înaintea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej,
iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri, a declarat, ieri, pentru Mediafax directorul agenţiei, Gabriela Lambrino. Domnia sa a precizat: “La nivel de aplicare a legislaţiei, totul a fost în regulă. Legislaţia de mediu încă în vigoare aşa prevede, nu e necesară anunţarea autorităţii naţionale de mediu. Nici acum legislaţia de mediu nu prevede ca un amplasament într-o regiune să fie aprobat de Agenţia Naţională de Mediu. Dacă, de exemplu, proiectul se întinde pe două regiuni, atunci competenţele revin Agenţiei Naţionale”.
Gabriela Lambrino a spus că nu sunt motive pentru a fi demisă şi că nu intenţionează nici să demisioneze din funcţie: “Acel proiect nu avea de ce să ajungă la Agenţia Naţională de Mediu. Doamna ministru Rovana Plumb are competenţe să trimită Corpul de control. Deocamdată mi s-a solicitat un calendar cu toată procedura, iar mâine (astăzi – n.r.) îl vom trimite la minister. Nu înţeleg de ce doamna ministru nu i-a consultat şi pe colegii din minister, de la compartimentul de autorizări, care cunoşteau o bună parte a actelor”.
Gabriela Lambrino a explicat, totodată, că primul pas în obţinerea acordului de mediu a fost solicitarea avizului de PUZ, iar ultimul pas a fost emiterea acordului de mediu: “Primul pas a fost solicitarea avizului de PUZ prin care s-a schimbat funcţiunea zonei, din teren agricol în teren industrial pentru destinaţia de exploatare minieră auro-argintifieră. Solicitarea a fost depusă în anul 2007 şi s-au urmat toate procedurile legale din legislaţie, inclusiv trimiterea către minister a faptului că această unitate ar putea avea impact transfrontier, în sensul că ar putea fi afectate statele învecinate. Mai exact, în cazul în care nu se respectă anumite chestiuni: nu se face un baraj solid şi apele care spală exploatarea, care au un oarecare conţinut de cianuri, se varsă în râul Mureş şi dau peste toate stopurile din cale, peste baraje, e normal ca Mureşul să poată polua prin circuitul de apă. Dar la cât e debitul de pe Mureş, nu au cum să polueze, nici măcar peştii nu vor fi afectaţi. Impactul transfrontier s-a făcut cu consultarea părţilor vizate şi anume Ministerul Mediului din Ungaria şi Ministerul Mediului din Serbia”.
Directorul Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara a subliniat că procedura până la emiterea acordului de mediu a fost una anevoioasă şi s-au ţinut şedinţe de consultări în cele trei state vizate:
“Procedura până la a ajunge să emiţi un acord de mediu e anevoioasă. S-au ţinut consultări în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, dar şi în Serbia. S-au ţinut astfel de consultari şi la Timişoara. În final, Ministerul Mediului a trimis documentul care atesta oficial că s-au încheiat consultările dintre cele trei state, anul acesta, în luna februarie. În decembrie anul trecut a avut loc ultima rundă de consultări în Timişoara. În cadrul procedurii au avut loc inclusiv dezbateri publice din care a rezultat că se doreşte construirea proiectului respectiv. În iulie 2012, după ce existau toate avizele şi documentele solicitate, nemaijustificându-se altă solicitare, s-a emis acordul de mediu. O respingere nu se poate da decât în condiţii de ilegalitate, iar aici nu era cazul”, a spus Lambrino.
Mai mult, Gabriela Lambrino a spus că decizia finală în privinţa acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, în prezenţa Georgetei Barabaş, actual consilier al ministrului Mediului:
“Decizia finală a fost luată la Deva, la începutul lunii iunie, când doamna Rovana Plumb era deja numită ministru, împreună cu toate instituţiile care ne acuzau, până în acel moment, de încetinire a proiectului, inclusiv Agenţia Judeţeană de Mediu, condusă atunci de Georgeta Barabaş, actualmente consilieră a ministrului Mediului, Rovana Plumb”.
* Ungaria, direct afectată în cazul unui accident la Certej
În cadrul discuţiilor cu autorităţile române, Ungaria s-a opus proiectului de la Certej, motivând că Mureşul este sursa de aprovizionare cu apă a proiectului. Mai mult, dacă ar avea loc un accident la iazul de decantare, Mureşul ar fi principalul curs de apă afectat.
Deşi proiectul de la Certej se va întinde pe aproape 500 de hectare, pe o suprafaţă cu mult mai mică decât cea de la Roşia Montană (1600 hectare), iar cantitatea procesată de minereu va fi la jumătate, se pare că, din punct de vedere tehnic, proiectul hunedorean este mult mai slab, ne-au declarat surse.
Acestea au aflat, în urma unor discuţii cu oficiali unguri, că vecinii noştri trebuie să se decidă dacă vor desfăşura demersuri diplomatice pentru opirea lucrărilor de la Certej sau vor apela la Curtea Europeană de Justiţie.
VIVIANI MIRICĂ
* Tudor Brădăţan, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu:
“Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat încă de la începutul său serioase îngrijorări, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări, sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis”.
*
* Investiţia de la Certej, din faza de construcţie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro
Directorul general al Deva Gold, Nicolae Stanca, ne-a spus că proiectul de la Certej nu va utiliza cianura “în faza de concentrat”, adică în etapa de separare a aurului de minereu, ci o tehnologie clasică, de flotaţie, de măcinare fără cianură.
Cianura va fi folosită în faza de prelucrare a concentratului în circuit închis, ne-a explicat reprezentantul Deva Gold, iar concentraţia din iazul de decantare va fi de 3 miligrame de cianură/litru, faţă de 10 miligrame/litru, cantitatea maximă de cianură permisă de Uniunea Europeană.
Potrivit lui Nicolae Stanca, exploatarea de la Certej se va întinde pe 16 ani, iar reabilitarea va dura 4 ani.
Acolo vor funcţiona două iazuri de decantare, unul cu o capacitate de 30 milioane de tone, care va conţine doar piatră măcinată, plus altul cu o capacitate de 300 milioane tone, care va conţine şi cianură, ne-a explicat directorul Deva Gold.
Următoarea etapă în cadrul proiectului de la Certej este obţinerea autorizaţiilor de construcţie, “pentru tot ceea ce înseamnă mina, sediul social, infrastructura”, mai arată Nicoale Stanca, care subliniază că localnicii aşteaptă cu sufletul la gură să înceapă exploatarea: “Aici, şomajul este de 70-80%. Oamenii aşteaptă nerăbdători să înceapă proiectul. Aici vor lucra circa 800 de persoane, în faza de construcţie a minei şi 550 în etapa de exploatare propriu-zisă.
Investiţia de la Certej, din faza de construcţie a minei, se va ridica la 200 milioane de euro, spune Nicolae Stanca, adăugând:
“Redevenţa plătită către stat va fi de 6-8% din produsul finit, aur şi argint, potrivit cotaţiilor de pe bursă. Se adaugă impozitele pe salarii, care vor ajunge la buget.
Până acum, investitorul a plătit circa 20 milioane euro pe terenurile cumpărate de la persoane fizice. Pe de altă parte,
primăria i-a concesionat o parte din terenul de care are nevoie.
Investitorul achită, totodată, către Agenţia Naţională pentru Resurse Naţionale, o taxă anuală de exploatare, de 25.000 lei/km pătrat, pentru o un teren de 42 kilometri pătraţi (circa 238.000 euro, la cursul actual – n. r)”.
*
“Eldorado Gold Corporation” este o companie minieră având sediul în oraşul Vancouver din Canada, prezentă în China, Brazilia, Turcia, Grecia şi România.
“Eldorado Gold Corporation” este prima firmă din America de Nord care a construit şi operează o mină de aur în China. În prezent, compania operează şapte mine la nivel global, dintre care cinci aurifere (Kişladag şi Efemcukuru, din Turcia, respectiv White Mountain, Tanjianshan şi Jinfeng, din China), una de minereu de fier (Vila Nova, din Brazilia) şi una de zinc plumb şi argint (Stratoni, din Grecia).
De asemenea, compania mai are în dezvoltare şase proiecte miniere: Eastern Dragon (aur şi argint), din China, Tocantinzinho (aur), în Brazilia, Perama Hill (aur), Olympias (aur, argint, plumb şi zinc) şi Skouries (aur şi cupru), în Grecia, şi Certej (aur şi argint), în ţara noastră. Dintre acestea, proiectele de la Perama Hill şi Tocantinzinho se află în stadiul cel mai avansat, pentru primul “Eldorado” aşteptând să primească toate licenţele necesare în ultimul trimestru al acestui an, în timp ce pentru al doilea estimează că va finaliza studiul de fezabilitate în acest an şi va primi aprobarea pentru Studiul cu privire la impactul asupra mediului cel târziu la începutul anului viitor.
“Eldorado Gold Corporation” a încheiat anul trecut cu un profit de 347 milioane dolari, în creştere cu 109 milioane dolari faţă de anul precedent. În primul semestru al acestui an, profitul a fost de 123 milioane dolari, faţă de 140 milioane dolari, în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unor costuri mai mari. Compania este listată la Bursa de la Toronto şi la cea de la New York.
În ţara noastră, “Eldorado” a intrat prin achiziţia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei “European Goldfields”, care deţinea 80% din proiectul de la Certej. În urma acestei tranzacţii, participaţia a revenit “Eldorado”. Restul de 20% este deţinut de către statul român, prin intermediul “Minvest Deva”. Operatorul proiectului este “Deva Gold”, subsidiară a companiei canadiene. Frank Timiş, care a fondat şi “Gabriel Resources”, principalul acţionar al “Roşia Montana Gold Corporation”, a condus “European Goldfields” între anii 2000 şi 2007, fiind şi unul dintre acţionarii cei mai importanţi ai acesteia, (15% – 18,9%).
Directorul pentru ţara noastră al “Eldorado Gold Corporation” este Nicolae Stanca, domnia sa ocupând, în acelaşi timp, şi unul dintre posturile de vice-preşedinte al companiei. Nicolae Stanca fost director general al “Minvest” şi Preşedintele al Consiliului Director şi Director General al “Deva Gold”. (ALEXANDRU SÂRBU )
Sursa: bursa.ro
comentariu