Ca și în perioada interbelică, tendința oamenilor este aceea de a aluneca între două extreme la fel de iraționale și periculoase pentru viitor.
Cel mai greu lucru este să ții calea de mijloc și să încerci să rămâi rațional într-o lume care, fie în numele progresului, fie în numele ”valorilor tradiționale”, vrea să dea în cap rațiunii.
Ambele bule se extind periculos, într-o societate tot mai anemică intelectual, alfabetizată funcțional, speriată și agresată informațional.
Iar acest lucru duce, inevitabil, la radicalizare.
Ambele bule sunt dominate de teorii idioate, de ipoteze de lucru conspiraționiste mai ieftine decât filmele SF proaste din anii 50, de utopii și distopii absurde.
Pentru unii, genul este o opțiune culturală. Pentru alții, pământul este plat. Pentru unii, vacile dau pârțuri și omoară planeta. Pentru alții, există o conspirație a medicilor de a ucide umanitatea prin vaccinuri…
Noilor demoni ai imbecilității li se alătură stafiile monștrilor interbelici.
Un comunism bolșevic este reevaluat eco- de către progresiști, asta în timp ce antisemitismul (vedeți comentariile la ultima mea postare) și rasismul nazist, prind sânge în obraji în numele ”apărării ființei naționale”.
Nu știu dacă această scufundare a lumii într-un nou coșmar istoric mai poate fi oprită.
Dar ca și atunci, nu acesta este subiectul real. E greu să te bați cu modele istoriei.
Subiectul real este: rămân om? Rațional, uman, creștin. Sau devin parte a unei haite ideologice?
Autor: Bogdan Alexandru Duca
Adauga comentariu