Știrea că o piesă de teatru (o comedie) a fost pur și simplu interzisă la a fi jucată într-o instituție de stat îmi provoacă din nou acea lehamite legată de sloganul cu ”cât de dreapta este conducerea politică actuală din România” pe care îl auzi pe toate canalele (știrea poate fi citită pe larg aici, aici). După ceau descălecat pur și simplu peste postul național de televiziune plătit din banii fiecăruia dintre noi pentru a ne reprezenta orientările politice în egală măsură (adică un bun public devenit al cuiva de la putere), după ce au întărit instrumentul de control inutil al canalelor media numit CNA, acest lucru era inerent următorul pe listă. Puterea actuală, în nici un caz de dreapta, își dă tot mai mult arama pe față și își arată adevărata intenție: sugrumarea completă a tuturor celor care nu înțeleg demersurile puterii, nu se aliniază și nu prezintă problema ”corect” și ”imparțial” românilor.
Această situație arată cât de puțin ne-am schimbat în mentalitate și abordare, cât de puțin înțelegem rolul dialogului și a dezbaterilor autentice, cât de periculos este să centralizezi puterea în mâinile unui tătuc ocrotitor și, de cele mai multe ori, prost sfătuit chiar dacă poate bine intenționat. Este cazul tipic de dictatură socialistă în care părerea celorlalți este mai puțin importantă (de regulă tratată ca o formă de conservatorism inutil sau de lipsă de viziune reformatoare) iar dialogul simulat este ridicat la rang de simplă informare a deciziilor deja luate. Trăim o permanentă manipulare ieftinăîn care ba o instituție (cea prezidențială), ba alta (guvernul) pozează în băiatul bun și băiatul rău pe rând producând și mai multă confuzie (pur și simplu am rămas perplex când am văzut cu câtă ușurință s-a dezis președintele de majorarea TVA și a pus totul în cârca Curții Supreme care nu a vrut impozitarea pensiilor, de parcă doar acestea două erau soluțiile care puteau fi aplicate). Clasa politică din România este de o aroganță tot mai sufocantă și frustrantă pentru votantul și contribuabilul de rând. Totul a devenit o împărțeală generală de ciolan validată prin mecanismul pervers al deciziei politice. Politizarea tuturor instituțiilor de la femeia de serviciu până la vârful piramidei sufocă orice inițiativă de reformă care este împotriva curentului (în cazul cu piesa de teatru, o piesă bună jucată de actori talentați care ar fi putut aduce profit din piață este anulată de o directoare numită politic incapabilă să lupte pentru binele instituției sale). Politicienii fac front comun punându-și piepturile unele lângă altele când este vorba de demontarea instituțiilor statului, de privatizare sau liberalizarea piețelor (în fond degeaba privatizezi dacă controlezi de la butoane prețurile în economie). Liberalizarea piețelor, amânată permanent, este făcută doar atunci când unii cu ceva mai mult respect față de proprietatea privată (aici mă refer la UE) ne obligă. Frica politicienilor de libertatea noastră este similară fricii pe care o au gardienii din lagăr față de răzbunarea deținuților pe care i-au închis pe nedrept. Cu foarte multă inteligență, ei aruncă în piață permanent tot felul de petarde și idei lipsite de cel mai elementar fundament economic îndreptate împotriva liberalizării și privatizării tocmai pentru a menține cât mai mult acest status quo din care ei câștigă și noi pierdem, pentru a avea în bună stare gardurile și sârma ghimpată cu care ne împresoară, ne controlează și ne țin la respect.
Miza unei vieți politice și a unei guvernări liniștite este una foarte mare. Fără ”câinii” de presă, fără demascările și apoi persiflările și pamfletele care să sancționeze gafele de tot felul se va putea ”duce la bun sfârșit procesul de reformare a statului început cu surle și trâmbițe” care până acum s-a limitat la a arunca afară din instituțiile statului niște oameni și a-i trimite într-o piață ”liberă” aproape paralizată și sufocată de impozite și taxe ”mărite dintr-o mare eroare politică” (dacă tot a fost o eroare nu înțeleg de ce nu se poate corecta). Procesul de ”reformă”, care nu a făcut decât să expandeze arieratele (de la 16 miliarde la 26 de miliarde în ultimi trei ani) și să crească exponențial deficitele statului, ne-a îngropat încet și sigur în mlaștină și mizerie. Suntem ”fericiții” câștigători ai unei guvernari plătită din greu cu găleți și pelerine și făcută cu spatele la români și la piața liberă (ca mai toate celelalte guvernări dealtfel) dusă de un partid care se revendică a fi liberal și la care măsura cea mai îndreptată în favoarea pieței libere se limitează la a scuti de impozit pe cei care angajează șomeri sau la a oferi garanții de stat unor afaceri dezvoltate pe credit. Iar dacă credeți că mersul la vot va schimba ceva în România vă înșelați amarnic! Această țară are parcă un destin pe care îl fac întotdeauna alții.
PS: Pentru cei cu piesa ”Blonda, chiorul și piticul” recomand să se adreseze sistemului privat de teatre și să nu renunțe la a juca această piesă. Ar fi chiar interesant de jucat piesa în piața publică, la Universitate. M-aș bucura chiar să găsesc piesa înregistrată pe un DVD și să o cumpăr dintr-un magazin privat.
sursa: cristianpaun.finantare.ro
Intr-devăr, manipularea a atins cote alarmante la noi. E o mică mare diferenţă între “directoarea unei săli de teatru a cenzurat spectacolul” si “Băsescu a cenzurat o piesă de teatru”
Cristiane esti un taliban capitalist ,unul prost rau !In primul rind ca Liberalizarea””pentru romani inseamna cresterea complet nejustificata a preturilor de trei ori !La gaz la energie electrica si termica …si asta in timp ce muncitorul care produce megavatul romanesc nu are si el salariul “liberalizat”si adus la nivelul omologului lui din tarile firmelor care au pus mina pe economia nationala !In al doile rind ,intr-o tarain care prostii ca tine curata gunoiul pe strazi,pentru ca altceva nu pot pretinde sa faca,in CANADA 70 % din comertul public ESTE DE STAT BOULE!Asta pentru a nu permite CARTELAREA PRETURILOR SI A PRODUSELOR ASA CUM SE INTIMPLA IN MAGAZINELE SI PIETELE DE LEGUME-FRUCTE,DIN ROMANICA !DA ,DAR AIA ESTE O TARA CIVILIZATA CARE NU DA DREPT DE EXPRIMARE UNOR CRETINI CA BASESCU,BOC,UDREA….SAU TU !Ca sa nu mai vorbim ca astfel se tin preturile in friu,nu ca aici unde nenorocitii astia vor sa ne termine…!Asa ca inaite de a mai deschide pliscu despre privat,privatizare ,pune dracului mina pe carete si invata ,invata,invata ca esti si incult si prost ca udrea !
@ Vlad
Si ce carte mi-ati recomanda?
Probabil un manual de socialism sau de comunism.
Ce imi place mie de oamenii astia care habar nu au de nimic si, mai ales de economie. Necazul mare e ca sunteti votanti fara a avea un astfel de drept.
Spun doar atat:
– Liberalizarea este obligatorie daca vrem EURO. Nu putem introduce Euro controland de la centru preturile.
– Controlul preturilor este fatal pentru noi pentru ca genereaza costuri ascunse (deficite si arierate) pe care la final tot noi le platim. Ca sa va explic mai simplu: degeaba avem subventionat pretul gazelor sau energiei daca industria carbunelui acumuleaza arierate de 1 miliard. Niciodata astfel de companii nu vor reforma nimic.
– Controlul unor industrii le spuneti dumneavoastra cheie este sursa de hotie si furturi (licitatii trucate). As intelege vehementa dumneavoastra impotriva privatizarii si liberalizarii daca ati fi stapanul uneia dintre ele.
In rest numai de bine…
@ ex-silentio
In spatele cenzurii de catre directoare a spectacolului se afla NUMIREA SA POLITICA DE CATRE PARTIDUL DE LA GUVERNARE. Politizarea institutiilor statului genereaza astfel de comportamente. Ea a fost numita acolo pe criterii politice pentru a servi unor scopuri politice adica pentru a zice DA oricarei cereri si pentru a nu lasa vreo urma de pata pe imaginea partidului.
Nu manipularea e la ordinea zile ci ORBUL GAINILOR.
NU VREM EURO!!!
OARE VOI GEN AUTORUL ARTICOLULUI DE FATA;DE CE NU LUATI O SAPA IN MANA SI SA MERGETI PE DEAL LA PRASIT?ZIARISTI DE MUCAVA.NU SANTETI BUNI LA SCRIS.NU MAI FITI LINGAII ACOLITILOR DE LA PUTERE.VE-TI FI CONDAMNATI SI OMORATI IMPREUNA CU EI.DIN GAURA DE SARPE VA VA SCOATE LUMEA.VOI ZIARISTII DE ASTAZI NU SANTETI BUNI LA NIMIC.NU CUNOSC AUTORUL.SI NICI NU MA INTERESEAZA.NU MAI SUSTINETI PE CEI TREI(BLONDUL CHIORUL SI PITICUL).ZILELE LE SANT NUMARATE.
Reactia puterii in Romania lui Eminescu si a mea si a domniilor voastre,
“Tara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase (care), arma de tarie (care),
La trecutu-ţi mare (care), mare viitor (care)!
Si iata ce isi (ne) mai doreste si i se implineste marelui poet national.
“Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ţi mindri aste le nutresc;”
Un mic si-o bere, monser!” cere in replica rivalul sau la nurii Veronicai, gigantul incomod ieri si azi si pe veci, Caragialele meu drag.
CENZURA!!! striga Directoarea teatrului Scala (bugetar). Explicatia, sunt numita de ei, ce pot face! Am primit “indicatii”!
Replica presedintelui unui stat civilizat. Un regizor spaniol pune in scena, in Spania, atentie, un spectacol avand in rolurile principale pe Sarkozy si “blonda” lui, Carla.
Aacesta se duce in Spania la premiera!!!
Voila! de vezi, striga Chiritza din provincie…
Dragii mosului, mai mergeti si voi la vot o data la patru ani, sa nu ne mai acuzam unii pe altii ca uite, mai putin de 15% din totalul celor cu drept de vot ne stabilesc cand, cat, unde si cum traim!
Stiu ca spuneti in barbile voastre, aha, e taranist sau liberal, sau PSD-ist (comunist-socialist, tot un drac).
Din pacate, va dezamagesc crunt, sunt un vesnic regalist desi nu i-am “prins” si nu le stiu istoria (decat din invataturile din copilarie, of, bunicii mei dragi), stiu doar ca monarhia a adus lucrurile esentiale pentru tara mea si-a voastra: independenta si recunoasterea Europei ca stat european, prima data in istoria ei!
Pe aceasta mostenire suntem azi in Europa.
Da, ar mai fi un motiv: parca arata altfel in aceste zile, luni si ani de crunta criza economica, tarile cu monarhie constitutionala (Anglia, Olanda, Suedia, Danemarca, Norvagia, Spania, Luxemburg) in comparatie cu republicile Europei (Romania, Bulgaria, Grecia, Irlanda, Italia, Polonia si lista continua, iata cele mai amenintate tari de FALIMENTUL STATULUI), (cum adica, ne ia Banca Mondiala tara sau doar ne guverneaza?!).
Va implor, nu ma contraziceti cu Germania, istoria recenta imi da fiori!
Deci, la vot copiii mosului (ma repet dar nu glumesc cu copiii, sunt prea batran, 56 de ani, nu mai am mult de trait (cancer, of, reforma basesciana draga, care mi-ai taiat accesul la medicamente vitale) dar imi educ copiii care vor plati toata viata prostia ultimilor 20 de ani, asa cum generatiile noastre au platit prostia si lipsa de educatie a unui dictator, din ignoranta (lipsa de educatie, cultura si istorie a unei natii) sa-si voteze destinul.
Si, daca aveti cu adevarat credinta, cereti socoteala preotilor vostri, ortodoxi, catolici sau de alte religii pentru ca nu am auzit nici o personalitate bisericeasca luand apararea celor mai oropsiti “copii” ai bisericii, loviti de acest genocid, “reforma” celor 3 satirizati in piesa de teatru CENZURAT: copii, mame lauze, handicapati, batrani, pensionari, veterani de razboi, bolnavi de boli incurabile (diabet, cancer, leucemie), invatatori, medici, militari, politisti, functionari publici, acestea din urma fiind de utilitate PUBLICA (nu justitie, nu servicii secrete, nu ambasade, nu biserica, nu guvern, nu parlament, toate de utilitate PREZIDENTIALA).
Culmea, nici intelectualitatea in frunte cu Academia Romana, nu se face auzita. Apropo, domnilor Liiceanu si mai ales dragul meu Plesu, ce aveti de spus acum. L-ati proslavit, aveti rasplata unei emisiuni pe postul national-prezidential mai nou, oleaca de rusine nu va este, acum cand poporul vostru drag este trist si nu mai are bani sa va plateasca si si-a pierdut increderea in “vocea” voastra?
Oare Shakespeare, Moliere, Cervantes si alti uriasi nu au fost cenzurati de despotii lor, sau de “biserica” lor? Draga regizore, in istorie raman marii luptatori cu tirania veacului lor. Daca mai imi da Dumnezeu zile, vin dupa tine sa te vad, fie si in Noua Zeelenda, “n-am gasit alta rima”, istorica replica a unui “pitic” urias (nici o aluzie la premier), Mircea Diaconu, data unui mare urias, dragul meu Toma Caragiu (daca mai aveti ocazia, ascultati-l pe Marele Tanase in “Actorul si salbaticii”). Pe Toma nu aveau taria sa-l faca sa taca nici comunistii, sa stiti copiii mosului.
Shi-am incalecat pe-o sha
Shi v-am spus povestea asha…
Somn usor dar treziti-va!!!