În Grădina Ghetsimani un tânăr de vreo 30 și de ani se tot ruga, Iuda trăgea cu ochiul. Pe străzile Wasinghtonului lumea se ruga, pe străzile Bruxellesului neînțeleșii se rugau, pe străzile Hong Kongului necomuniștii strigau, în București tineretul „Rap-dansa”, întreg pământul urla.
V-am lăsat, v-am primit, v-am adăpostit și v-am ajutat să vă simțiți ca acasă, să vă rezolvați problemele de familie și spirituale și ca răsplată îmi înfigeți pumnalul în spate și mă trădați? Nu mai am dreptul să-mi apăr limba și cultura, tradițiile strămoșești și istoria? Dreptul de a sta vertical și a crede în adevăr. Cine vă credeți voi parveniților și gunoaielor? Că asta ați ajuns din moment ce vreți să-mi ștergeți memoria.
Îi primești, îi lași în pace să se adapteze, să se desfășoare, să se manifeste în cultura și tradiția lor, însă asta nu le e de ajuns. Ți se urcă în cap și te dau afară din propria casă, însă nu se mulțumesc doar cu asta, vor să-ți și stârpească trecutul și identitatea. Te călăresc și te extermină spiritual, sufletește, îți ia credința și Dumnezeul care te-a adus până aici, Dumnezeu din tine care le-a dat adăpost și milă. Să nu pui mâna pe sabie și să-i decapitezi? Nu! Desigur că nu o vei face și ei sunt conștienți de asta, pentru că ei știu că tu ai un Dumnezeu care nu te-a crescut să fii așa.
Să vă fie rușine trădători de țară care vă trădați aproapele și cinstea care v-a omenit și asigurat serviciu și viitor! Dar nu vă mulțumiți cu o mână întinsă, o aripă de înger, voi doriți întunericul, mizeria voastră adusă din locul din care veniți sau din seva ombilicală v-o trageți. Hiene care vă mâncați propriul viitor, zombi fără suflet și conștiință, veți arde în pucioasa și cazanele propriei voastre imaginații și instinct, Sodoma și Gomora părinților voștri. Un scenariu pe care mereu îl trăiți!
Să vă fie rușine trădători de conștiință și drept! Academici și părinți ai credinței care v-ati vândut sufletul pe bani ca să-i apărați pe hoți, cămătari și criminali. Ați otrăvit și pârjolit ecologia prin lăcomie și războaie și dați vina pe câinele sau vita din ogradă care v-au fost prieteni loaiali de la Geneză. Vă faceți că plouă când ard și pârjolesc cu bombe prădătorii lumii. Trădători ai speciei umane în a căror strălucire și parade e transpirația și sângele părinților care cu greu și trudă au ostenit pe câmp, și-au crescut copiii în țările pârjolite de generozitatea păcii voastre. Cine v-a chemat? Cine v-a numit eroi? Și cine cu onoare pe pedestal v-a pus? Rușinea conștiinței v-a îngropat în amorțire și zombism. Cum de puteți dormi? Cum de puteți privi fiii și fiicele în ochi? Cum de puteți să fiți atât de superficiali și naivi încât să credeți că viață e doar aici? Vă întreb pe voi toți cei ce sponzorați portavioane și bombe din truda poporului vostru pentru idealuri paranoice de vitejie și success. Voi știți ce e succesul? V-ați întrebat vreodată? Nu o să-l cunoașteți. De la Sodoma și Gomora nu ați învățat nimic.
În funcțiile voastre, capete mari și orgolioase cu creier de parazit nu vi s-a dat șansa să atingeți înălțimea pentru care ați fost aduși aici. Și ce-i mai tragic e că îi opriți și pe alții s-o atingă. Nu sunteți mai presus de imaginea dușmanului vostru imaginar. Satana e doar în cel ce o gândește. Ca niște handicapați vă răzbunați pe aproapele vostru, pentru șansa și dreptul lui de a atinge înălțimea darului vieții. Violența e arma trădătorului vieții.
Ascunderea adevărului în 84 km de rafturi cu înțelepciune sub Vatican e terminarea umanității. Cei care dețin adevărul au greșit când nu l-au împărtășit cu semenii lor, din teamă, și ca urmare forța intunericului a intrat în posesia lui și l-a deghizat în înger al strălucirii, îngenunchindu-ne pe toți. Arzând în final vrăjiți de plăcerea somnului greu. Fericirea morții. Suntem martorii exterminării Misterului Divin.
De ce nu ne vindecăm țicniții, disperații, deznădăjduiții, sinucigașii etc.? Pentru că ne e frică de ei. Ne e frică de omul bolnav. Ce e de făcut? Cred că ar trebui să ne oprim din prefăcătorie. Să nu mai acceptăm să ni se spună că suntem frumoși, ci că suntem adevărați. Să votăm adevărul nu minciuna îmbălsămată! Să amendăm violența și răul! Să legalizăm viața. Să ne iubim fără rușine!
Pe străzile Bucureștiului se trăgea cu focuri de artificii, două picături de sânge se prelingeau contopindu-se în culoarea roșie a steagului. Marele frate trăgea cu ochiul pentru 30 de arginți pe cruce.
Autor: Ben Todică
sursa: art-emis.ro
Adauga comentariu