Autonomia Ţinutului Secuiesc a ajuns în Monitorul Oficial. Maghiara, limbă oficială în Covasna, Harghita şi scaunul istoric Mureş!

Alo, puteţi lăsa niţel păruiala naţională să-şi tragă şi ea un pic sufletul?  Un scurt comunicat important pentru ţară tocmai a sosit, se poate? 



Minunată această vrajbă în care românii îşi scot ochii, îşi sar la beregăţi, pe motiv de Dragnea, Iohannis, referendum, justiţie ologită, securistoizi, hoţie legalizată şi alte bârne puse cruciş de abia se mai zăreşte paiul. Ce fac ungurii când românii cad pradă acestei frenezii cu spume? Pun mâna pe saci şi îi urcă în căruţe, dacă tot nu mai are cine să le poarte de grijă. C-aşa-i la noi: când doi români e proşti, un ungur să-i facă, tot se găseşte.

În cazul de faţă, ungurul cu pricina e intitulat Lazslo Tokes şi tocmai a meşterit una bucată iniţiativă legislativă care să facă din Ţinutul Secuiesc o realitate, cu statut, aievea şi autonomie. Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.
Susţinută public de Laszlo Tokes, iniţiativă legislativă cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături, anunţă digi24.

Iniţiativa legislativă stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” şi a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Potrivit legii, membrii comitetului nu pot fi persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţie de primul-ministru sau membri ai vreunui partid politic.

Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă. Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.

Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”. Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ.

Articolul 1 din Constituţie prevede că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament. La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.

După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.

UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.

Şi acum, puteţi relua păruiala, dar nu uitaţi de buletinul meteo: urmează vijelii cu intemperii, precipitaţi şi precipitaţii, cu precădere în zona Ardealului unde nu este exclus să cadă nămeţi gata îngheţaţi, ceea ce poate provoca apariţia unor găuri în cer. Se recomandă ochelari de schi, nicidecum de cal. Apropo: pentru atâta lucru, nu iese nimeni în stradă, nu?

Sursa: Tribuna.ro