Ucrainenii se predau sau se retrag. „Fortăreața din Donbas” a Ucrainei, Pokrovsk, cîndva elementul central al apărării ucrainene s-a dus. Și odată cu ea, iluzia unui efort de război sustenabil, sprijinit de Kaja Kallas, de Mark Rutte, de Ursula, de „alianța celor dispuși”. În timp ce Occidentul era ocupat să batjocorească PIB-ul Rusiei, pe creștere – spre deosebire de PIB-urile europene, Moscova a construit o mașinărie de război care produce de 4 ori mai mult armament și muniție decît producția combinată a NATO. Și iese pe profit. În timp ce NATO consumă trilioane pentru a aproviziona un stat proxy în colaps, Rusia folosește mai puțin de 1/10 din cost pentru a demola întreaga strategie a mașinii de război occidentale. Și nu trebuie nici să fure banii altora din vreo bancă, nici să-și cocoșeze cetățenii cu taxe.
Așadar, banii NATO nu pot cumpăra victoria. Sancțiunile nu pot strangula o civilizație. Propagandă nu poate masca în nici un fel colapsul. Pokrovsk a fost inima logistică a ucrainenilor – cu legătură feroviară și rutieră care alimenta întregul front central. Căderea sa creează acum o breșă de 100 de kilometri în linia ucraineană. Spre vest, nu mai e decît stepă deschisă, direct către Nipru.
Echipe de asalt mici, autonome, coordonate de drone și susținute de artilerie de precizie pe care nici o armată NATO nu o poate reproduce la această scară, reprezintă acum coloana vertebrală a armatei rusești. Doctrina occidentală tradițională despre blindaj, comandă centralizată și supremația aeriană s-a prăbușit în fața acestui nou stil de luptă.
Autor: Ambrus Bela
Adauga comentariu