Există două explicații posibile ale atacului ucrainean de astăzi:
1. Ucrainenii au acționat de capul lor, printre altele și pentru a arunca în aer negocierile de pace, ceea ce înseamnă că de mâine încetează orice sprijin militar american pentru Ucraina. Dar să fi fost oare atât de iresponsabili?
2. Cea de-a doua explicație, mai plauzibilă, dacă mă întrebați pe mine, e că ucrainenii au acționat cu acordul și sprijinul americanilor, deoarece Trump a ajuns la concluzia că Putin doar profită de presiunea pe care Trump a pus-o pe Zelenski, cu scopul de a-l aduce la masa negocierilor pe acesta din urmă, nefiind realmente interesat de pace, și că nu va putea obține un acord de pace dacă nu pune presiune și pe Putin, cum altfel decât prin opțiunea de a escalada pentru a dezescalada?
3. Evident, nu e clar cum va răspunde Putin, dacă se va lăsa constrâns prin astfel de mijloace sau dacă, din contră, va pune capăt definitiv dialogului diplomatic care oricum nu părea să ducă nicăieri, dacă va dezescalada sau va escalada și vom intra într-o nouă rundă de amenințări nucleare, cu un Trump care s-ar putea să se dovedească mult mai instabil decât Biden. Poate și pe asta mizează Trump. Și n-ar trebui să excludem nici scenariul unei decizii impulsive, luate la nervi, fără prea multă judecată. De altfel, înainte de alegerile americane din 2024, Putin a zis că îl preferă pe Biden pentru că e mai predictibil și e foarte posibil să fi fost sincer.
În fine, e clar că multă lume – Putin și Medvedev, Zelenski și regimul de la Kiev, Biden și fosta gardă, corala liberală globală, Macron, Merz și Starmer, poate că și Trump, mai nou – vrea să afle dacă nucleara aia chiar bubuie sau, în realitate, nimeni n-are tupeu să apese butonul.
Măcar să apuce Trump să ia Nobelul pentru pace pe care, sincer, chiar îl merită. În fond, e singurul care, de bine de rău, a încercat să oprească demența asta, în timp ce toți ceilalți doar au turnat gaz pe foc. Ar fi deprimant și într-un fel injust ca tot el să fie cel care încheie conflictul printr-o megabubuială, după care se pare că tânjește toată lumea, fie dintr-un calcul greșit, fie pentru că l-au lăsat nervii.
Dumnezeu cu mila!
Autor: Alexandru Racu
Erdogan a incercat primul.