Analize și opinii

Alexandru Racu: „Dacă eșuează noua ofensivă din Donbas, rămân trei opțiuni pentru Putin”

Dacă în urma unui posibil nou eșec militar în Donbas, Putin decide să joace cartea escaladării, sporindu-și agresivitatea pentru a face mai credibilă amenințarea nucleară și în speranța că Occidentul va ceda în fața acestui santaj – care, de fapt, reprezintă singura armă a Rusiei, că în rest e varză – atunci Republica Moldova este candidatul ideal.
Ar mai fi Finlanda, care nu e nici ea în NATO, iar decizia de a adera la NATO poate fi invocată ca pretextde agresiune, dar este în UE, ceea ce înseamnă că un eventual atac asupra Finlandei va duce inevitabil la un embargo total asupra petrolului și gazelor din Rusia și la un sprijin militar mult mai mare decât cel de care ar beneficia Republica Moldova care oricum, spre deosebire de Finlanda, va fi ocupată în câteva ore, fiind mult mai vulnerabilă (pradă ușoară pentru urs).
Firește, asta ar risca să atragă România în război, iar riscul de extindere a războiului într-un stat NATO ar putea determina SUA să accepte o soluție de compromis pentru a evita dezastrul absolut al conflagrației nucleare. Dacă atacă statele baltice, alternativa e simplă și catastrofală: război nuclear cu NATO și dispariția planetei sau dispariția NATO în cazul în care se dovedește că Articolul 5 nu înseamnă, de fapt, nimic, întrucât americanii nu sunt dispuși să moară toată omenirea ca să-i salveze pe baltici de ruși.
Cealaltă opțiune de escaladare ar fi în Ucraina: fie prin bombardamente de amploare de tip terorist asupra populației civile, ca la Mariupol, dar nu doar la Mariupol, ci peste tot în Ucraina, fie utilizarea armelor de distrugere în masă, chimice sau nucleare mici.
Dacă eșuează noua ofensivă din Donbas, rămân trei opțiuni pentru Putin: retragerea (puțin probabilă, dacă nu cumva se găsește cineva să îl asasineze), escaladarea (periculoasă, pentru că s-ar putea ca vesticii să nu cedeze în fața șantajului nuclear, ci să lovească la rândul lor Rusia cu o bombă nucleară ecomomică, sub forma boicotului total, dacă nu cumva chiar se ajunge la războiul nuclear datorită acestui joc de-a nebunii) sau un război de uzură, care poate să dureze ani de zile și de pe urma căreia vor pierde și ucrainenii, și rușii și europenii, rămânând să vedem cine cedează primul, cum va arăta lumea la finalul acestei catastrofe prelungite și ce dihănii greu sau imposibil de imaginat vor fi ieșit din această cutie a Pandorei, fără putința de a mai fi băgate la loc.
Oricum ar fi, de piredut vor pierde europenii, toți europenii, de la Lisabona la Vladivostok. De câștigat vor câștiga chinezii (care pot dobândi, mai devreme sau mai târziu, un cvasimonopol foarte lucrativ asupra comerțului rusesc cu hidrocarburi și un aliat de nădejde în lupta cu SUA) și americanii (care oricum nu se mai puteau bizui de mult fie și pe neutralitatea Rusiei în conflictul cu China, dar care își consolidează dominația economică, politică și militară asupra continentului european, abonat la contracte consistente pentru armament cu firme peste ocean și dependent atât de gazul lichefiat american, cât și de prezența militară americană, ca să nu mai vorbesc de faptul că și fermierii americani profită enorm acum pe fondul scăderii exporturilor de grâne de producție rusă și ucraineană).
În ipoteza improbabilă în care războiul duce la o schimbare de regim la Kremlin, nu doar de personal, regimul autocratic fiind înlocuit cu unul democratic, atunci chinezii pierd enorm, în timp ce americanii iau tot potul. Câștigă și europenii, în principiu, doar că pentru ei vor și plăti mult mai mult pentru această victorie.
În caz de război nuclear sau de anarhie globală declanșată ca urmare a destabilizării întregului sistem mondial prin război, pierde toată lumea, cu toate că și în această ipoteză, pierderile vor fi distribuite inegal, cu excepția situației în care nu mai rămâne piatră pe piatră și nefericiții supraviețuitori ai holocaustului nuclear repornesc de la zero, din epoca de piatră, cu șanse egale, cum s-ar spune.
Maia Sandu le-a cerut marţi cetățenilor Republicii Moldova să nu arboreze simbolurile ruseşti la festivităţile din 9 Mai consacrate victoriei din Al Doilea Război Mondial, având în vedere că militarii ruşi omoară civili în Ucraina. Ea a și promulgat o lege în acest sens, în timp ce opoziția condusă de fostul președinte Igor Dodon le-a cerut oamenilor să meargă “la Parada Victoriei cu panglica Sfântului Gheorghe”, deși riscă să fie amendați (…)
Regretăm că actuala guvernare a țării a renunțat la înțelegerea inițială de a păstra neutralitatea și recurge la acțiuni periculoase care divizează puternic societatea moldovenească în „oameni buni” și „oameni răi”. Această practică distructivă, care își are sorgintea în regimurile totalitare, are drept scop fortificarea unui regim care nu are nimic în comun cu statul de drept, valorile și libertăți umane”, a susținut secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea.
Și Ambasada Rusiei la Chișinău a reacționat, susținând că interzicerea panglicii Sf. Gheorghe „îngreunează mișcarea spre pace și prietenie”. Într-un comunicat transmis astăzi, instituția spune că această decizie „devalorizează eroismul strămoșilor noștri”, potrivit Unimedia.”

Despre autor

editor

comentarii

Adauga un comentariu

  • …dar daca nu ”eșuează noua ofensivă din Donbas”? ce se intimpla atunci? putem sa ”zburdam” in alte ipoteze fantasmagorice ca si cele de mai sus? vorbim nonsalant despre razboi cu arme nucleare, despre escaladare, despre tot felul de aiureli cind solutia este UNICA… pentru razboi, pentru Europa, pentru Rusia, pentru TOT si ORICE si sta in doua cuvinte: GO HOME!

  • Dacă rușii ar fi declarat război Ucrainei , cred că alta ar fi fost evoluția militară a conflictului. Un război cu o altă putere nu se poartă pentru o zonă anume ( în cazul de față , Dombas) . Agresorul , într-un război , are ca obiectiv inițial izolarea , sub toate aspectele a agresatului. Ce se întâmplă azi cu agresatul ? Este lăsat liber de orice constrângere , se aprovizionează cu armament și muniții , primește de peste tot ajutoare financiare , inclusiv forță umană, este informat despre toate mișcările agresorului , etc. Ce se întâmplă azi în Ucraina este o hărțuială , ceva cum este între Israel și Palestina.

  • Mi-a placut faza cu “in rest e varza”, acum pot dormi linistit, stiind ca autorul nu si-a miscat posteriorul din acelasi divan pe care-l imparte cu 2 neuroni. Keep writing, lumea (si Russia) e oricum mai mare si mai complexa decat al tau ingust orizont. No offence !