Critica volumului „Covid-19. Marea resetare” este un prilej pentru Modeste Schwartz (în cartea ”Vrăjitorul din Davos. Minciună și adevăr în ideologia Marii Resetări”, editura Alexandria Publishing House, 2021) să se autodefinească în raport cu sine însuși și cu lumea, într-un moment în care, la nivel planetar, putem să vorbim de fel de fel de excese, numai de exces de logică nu. El vede Occidentul în fața unui „totalitarism tehnologic, bazat nu pe frică și durere, ci pe manipulare și pe plăcerile nevinovate ale iepurelui de laborator”, idee cu care sunt de acord, iar „mecanismul apariției acestei minunate lumi noi este fuziunea statului și a marelui capital financiar”.
Volumul lui Klaus Schwab, preşedinte al Forumului Economic de la Davos, secondat de Thierry Malleret, punctul de plecare al op-ului de față, are constituție ideologică, ideologie cu șanse să fie pusă în practică în U.E. „Schwab este, la urma urmei, un fel de personificare a UE: un german care gândește în engleză, cu Oda bucuriei ca nimb deasupra capului său chel și cu imperativele management-ului în inimă.”, îl descrie plastic Modeste Schwartz.
Prietenul ziarist Ambrus Bela a schițat un decalog extrem de util al Marii resetări, în revista Qmagazine, unde găsim:
„1) Blocări pandemice perpetue și controale economice până când populația se supune tiraniei medicale
2) Pașapoarte medicale și urmărirea contactelor interpersonale, ca parte a vieții de zi cu zi
3) Cenzurarea tuturor vocilor care se opun agendei
4) Activitate economică redusă în numele stopării „schimbărilor climatice”
5) Pauperitate și pierderea proprietății private
6) Introducerea „venitului de bază universal” pentru o generație de persoane dependente și disperate
7) O societate fără numerar și un sistem de monedă digitală în care confidențialitatea tranzacțiilor de orice fel este complet ștearsă
8) Crearea unei „economii comune” în care nimeni nu va deține nimic (afară de „elite”) și producția independentă este scoasă în afara legii
9) Ștergerea frontierelor naționale și sfârșitul suveranității și autodeterminării
10) Centralizarea puterii politice globale în mâinile „elitei”.
„La fel ca majoritatea doctrinelor de „calea a treia” proclamate în secolul al XX-lea, cea a lui Schwab este (…) o teorie vagă, destinată să mascheze realitatea unui fascism – nu în sensul pe care teoreticieni precum Gentile l-ar fi putut da cuvântului, ci, mai prozaic, în sensul istoric lăsat moștenire de către experiența regimurilor totalitare nesovietice din secolul al XX-lea: realitatea unui sistem care combină arbitrarul statului colectivist cu nerușinatele inegalități ale capitalismului de piață, în cadrul unui sistem pur oligarhic; pe scurt: tot ce e mai rău din ambele lumi din perioada Războiului Rece, dar vândut cu ajutorul unui marketing care pretinde că îmbină, de fapt, avantajele ambelor”, scrie Schwartz. Pe aici pulsează și percepția mea.
Ideologia Marii Resetări merită combătută prin întregul arsenal al mijloacelor la îndemână, din responsabilitate. Ne-ar arunca într-o narațiune totalitară, bucurie doar a idioților. Ar distruge umanitatea în forma pe care o cunoaștem.
Nu-s pe aceeași linie cu Schwartz când este luată în derâdere sau considerată o capcană, pentru supunerea populației, ideea venitului universal de bază, una dintre coordonatele doctrinei politice pe care am schițat-o, dignitismul. Nu arunci apa din sticlă, în deșert, numai pentru că au băut din ea și tâlharii.
Eseul lui Modeste Schwartz reprezintă un maraton de erudiție, cu o stilistică memorabilă, chit că presupune o lectură nu tocmai uşoară, dar rezultatul merită. Un text al unui intelectual neînregimentat, având alter ego libertatea.
Autor: Alexandru Petria
NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.
Adauga comentariu