Analize și opinii

Alexandru Petria: „Lăsaţi-o în pace pe doctoriţa Secară!”

M-a uns la suflet ascultând-o pe doctorița Oana Mihaela Secară vorbind despre Covid-19, într-o înregistrare de pe net.
Calmă, de-o logică impecabilă, elegantă în formulări. O profesionistă, îți dai seama instantaneu.
Demonstrează că blocarea în case, purtatul măștilor și celelalte măsuri luate heirupistic de către autorități nu că sunt greșite, ci agravează răspândirea bolii. Ca și vaccinarea.
În plus, este extrem de tonică, cu un discurs optimist. Arată că realitatea n-are catastrofismul pe care-l clamează oficialitățile și presa.
Afirmaţiile medicului epidemiolog din Oneşti, fost manager al Spitalului judeţean Bacău şi preşedinte al Consiliului de administraţie al acestei instituţii, au nemulţumit politrucimea. Nu este exclus să se încerce luarea unor măsuri administrative împotriva ei. Adevărul le pică greu la stomac propovăduitorilor aberațiilor pandemice.
Ce a spus exact dr. Secară, de a încins lumea politică şi au început să se precipite unii ca fasolea săltăreaţă mexicană? Şiripesurse.ro a transcris înregistrarea: „Primul lucru care m-a interesat și am vrut să aflu, cum se transmite și mai ales cum nu se transmite acest virus. Dacă știi cum se transmite, știi ce trebuie să faci, știi ce măsuri trebuie să iei, știi la ce să te aștepți, știi ce se va întâmpla. Cea mai simplă analogie pe care eu v-o pot da este că acest virus seamănă foarte mult cu virusul gripal. Deci tot ceea ce știți dumneavoastră despre virusul gripal este aproape în totalitate valabil și pentru acest virus. Din acest motiv, toate măsurile pe care le-au gândit guvernanții sunt ridicole, pentru că ele nu s-au luat niciodată când a fost vorba despre virusul gripal și nici nu are rost să le iei.
Am să revin la modul în care se transmite. Acest virus se transmite de la persoanele cele mai apropiate, adică fiecare om cu care am vorbit, am stat de vorbă cu foarte multe persoane, am investigat fiecare caz în parte, să văd de unde au luat virusul și am observat așa: l-am luat de la soț, șoție, mamă, prieteni foarte apropiați etc. Fiecare persoană care s-a îmbolnăvit a luat de o persoană apropiată, care la rândul ei a luat de la o persoană apropiată și tot așa. Foarte multe familii au luat virusul de la copil, care copil avea niște prieteni, care aveau și ei niște prieteni, de care nu se protejau, pentru că nu poți să te protejezi de oamenii apropiați și este anormal să te protejezi de oamenii dragi, alături de care vrei să petreci timp. Acest virus se va transmite în continuare și va intra în contact cu fiecare dintre noi și va intra până la capăt, dar asta nu este o problemă pentru că 99% dintre oameni se vindecă, 92% din persoane nu au aproape nimic sau au forme asemănătoare cu gripa. Asta se întâmplă și la gripă!
Prin urmare, nu putem opri răspândirea acestui virus și nu este așa de grav cum ni se tot spune. Noi, la spital, vedem care sunt cazurile, cum sunt oamenii, avem și niște cazuri mai serioase, ne ocupăm de ele și mulți dintre ei trec peste boală foarte rapid. O rată foarte mică de persoane au o problemă deosebită, dar sunt persoane care deja au niște boli sau care sunt la o vârstă mai înaintată, dar asta este valabil pentru orice boală. În multe alte patologii de boli avem pierderi mari și, noi, medicii o știm! Nu înțeleg de ce este nevoie să distrugem economia, educație, viața tuturor, legătura noastră cu Biserica și toate relațiile noastre pentru boli care au existat dintotdeauna. Au existat și vor exista, dar nu făcea nimeni caz de ele, nu venea nimeni să le privească ca pe o tragedie”
Cuvintele doctoriţei Secară, ca şi ale altor medici, care nu-şi bat joc de ce au învăţat în facultate şi au curajul să susţină ceea ce cred, validează anumite teze din cartea mea, „Timpuri virale. Gânduri pe contrasens”.
Este antologică uluirea prefectului de Bacău, nu-i transcriu numele, că oricum este un necunoscut, care a opinat: „Este absolut de neînțeles de ce un medic, pe deasupra președinte al Consiliului de administrație al Spitalului Județean Bacău, dr. Oana Secară, poate propaga ideea că masca și închiderea nu stimulează imunitatea, că oamenii care se vaccinează sunt proști și că vaccinurile cu tehnologie ARN mesager sunt dispozitive medicale care pot, în final, după administrări sezoniere, să modifice informația genetică a fiecărei persoane” Vai-vai, cum să-ţi permiţi să le conteşti, când şi Biblia e contestată?! Cum îşi permite un epidemiolog să vorbească despre propriul domeniu de activitate? Realizaţi în ce piesă absurdă suntem? Apoi prefectul continuă învârtoşat: „Nu pot înțelege o astfel de atitudine și cu atât mai puțin de ce doamna e menținută în conducerea unei instituții medicale, cea mai mare din judeţ” Chiar aşa, nu se poate, ardeţi-o pe rug pe doamna Secară! De ce să nu aibă suflu o nouă Inchiziţie?! Dacă doar atât vă produce masa neuronală…
Ca în episodul doctoriţei Flavia Groşan, cred că este necesar ca populaţia să se solidarizeze cu doamna din Oneşti, ca să nu fie hăituită.
Aveţi toată admiraţia şi sprijinul meu, dr. Oana Mihaela Secară!
NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.